Premierul Marcel Ciolacu a declarat la o conferință găzduită de Banca Națională a României, lansarea The Tax Institute, că legislația fiscală a României este plină de excepții și de aceea bugetul statului pierde miliarde de euro anual.
El a spus că potrivit studiului realizat de The Tax Institute despre modificările Codului Fiscal, operate din 2015 până în 2023, “în ultimii 8 ani s-au produs peste 550 de modificări ale codului fiscal. Schimbări făcute prin vreo 100 legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență.”
Premierul a adăugat: “Nu se mai poate opera eficient în astfel de condiții. Este evident că toată legislația noastră fiscală seamănă azi cu o uriașă strecurătoare prin care curg nestingherit miliarde de euro pe un sistem de excepții fiscale aberante. Nu putem să ne dorim o țară europeană ca afară cu venituri de tip economie offshore, adică țară paradis fiscal, dar cu cheltuieli ca în modelul social european. S-a ajuns la situația absurdă în care România are cea mai mare impozitare a muncii la cei cu venituri mici și familiile cu copii din Uniunea Europeană. În același timp a fost menținută o impozitare foarte mică cu uriașe privilegii fiscale pentru anumite tipuri de contribuabili care câștigă foarte mult. Așa ceva, din punctul meu de vedere, nu poate continua. Persoane care câștigă milioane de euro anual plătesc taxe cât un angajat cu salariul minim și țipă că le cresc taxele. Trebuie să introducem un sistem fiscal bazat pe echitate, pe corectitudine și respect față de contribuabilul onest care își plătește corect taxele și de intoleranță totală față de evazioniști.”
Marcel Ciolacu a menționat apoi și pachetul de reformă fiscală pentru care își va asuma răspunderea în parlament și a menționat obiectivele acestei reforme.
“Ne vom asuma în Parlamentul României și acest pachet de reduceri de cheltuieli cu sistemul bugetar, de combatere evaziunii și în primul și în primul rând, de scoaterea câtor mai multe excepții. Îmi voi asuma răspunderea pe o reformă fiscală care preia inclusiv o mare parte dintre principiile extrem de corecte ale celor care au realizat acest studiu. Scopul meu nu este să descurajăm investițiile. Din contră, venim cu prevederi care scutesc de la orice formă de taxare banii investiți de companiile din România. Vom susține și proteja startup-urile. Suntem dispuși să ajutăm prin toate mecanismele posibile producția și procesarea în România. Ce nu voi tolera este simplu: șmecheria. Banii făcuți doar din firme care au un angajat, un computer și emit facturi. Pentru că e clar că acolo e doar un contract de muncă mascat pentru a nu plăti taxele pe muncă. Nu vom mai permite profiturile mascate și externalizate, optimizările fiscale. Nu mai putem accepta că doar cei mulți și fraieri plătesc și cei șmecheri nu.”
La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenție asupra deficitului structural: “Avem o situație foarte dificilă în ceea ce privește echilibrul bugetar și situația balanței externe. Avem un deficit structural, se pare că este cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, diverse estimări care o plasează în jur de 6%. Acest deficit este mult peste 3% Trebuie să ne ducem către 3%, dacă vrem să intrăm și în zona euro, dacă vrem să avem spațiu fiscal pentru a amortiza șocuri externe de la războaie până la pandemie.”
Dăianu a mai spas că acum vine o corecție macroeconomică care trebuie să fie făcută întrucât plătim pentru greșeli făcute în anii trecuți: “Noi am avut o eroare monumentală 2015-2016, am redus taxe și impozite și am crescut cheltuieli. Am ajuns cu veniturile fiscale fără contribuții, de la 19% din PIB la 15% din PIB, diminuare de 4% din PIB.”
Președintele Consilului Fiscal a criticat și ANAF pentru gradul redus de colectare și a arătat că în alte țări, precum Bulgaria, Ungaria, Cehia, Polonia, gradul de colectare a urcat până la 31-35% după ce au fost făcute reforme.
În același timp, el și-a manifestat nedumerirea în legătură cu faptul că România a pierdut bani din PNRR: “Eu manifest o nedumerire și surprindere față de faptul că s-a tăiat din fondurile europene și vă spun și de ce. Eu cred că nu a judecat Comisia corect și vă spun și de ce. Pentru că dacă aceste deficite sunt foarte mari, înseamnă că evoluția României nu sunt așa grozavă. Este o evoluție nesustenabilă. Dacă este evoluție nesustenabilă, nu tai din fondurile României. Poți să-i spui altceva. Băi, oameni buni, aveți evoluție nesustenabilă, vă penalizăm pe deficit, dar nu vă luăm din fondurile europene pentru că evoluția aceasta, creșterea economică nu e sustenabilă.”
.