Foto: Dreamstime
La o jumătate de an de la publicarea datelor preliminare, Eurostat a confirmat, prin noua sa publicație de date: PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria (calculat la paritatea puterii de cumpărare) a fost de 76,6% din media UE, în timp ce în România acest raport a fost de 76,7%, scrie publicația maghiară Portfolio.hu. Cu alte cuvinte, a devenit oficial faptul că România a depășit Ungaria în cazul celui mai cunoscut indicator de dezvoltare.
Pe 11 octombrie, Eurostat a publicat statisticile revizuite privind PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce confirmă principala noastră concluzie bazată pe datele preliminare scrise deja în martie: România a depășit țara vecină în baza indicatorului de dezvoltare economică (în timpul revizuirilor, depășirea de la începutul primăverii a fost din nou corectată înapoi de către Eurostat, însă noile date au confirmat din nou avansul României). Acest lucru este legat de faptul că, deși și Ungaria a recuperat treptat media de dezvoltare a UE în ultimii 9 ani (+8,5 puncte procentuale din 2013), în același timp, economia românească a înregistrat o convergență mult mai rapidă către media UE: în 2022, conform datelor revizuite, se va apropia de 77%, adică a reușit să realizeze o îmbunătățire de 22,1 puncte procentuale, adică de 2,5 ori mai mult decât Ungaria.
În cel mai recent an, adică în 2022, recuperarea României a fost și mai dinamică decât în 2021: economia românească a pierdut 2,9 puncte procentuale, în timp ce economia maghiară a pierdut 1,8 puncte procentuale față de media UE, conform analizei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În timp ce economia ungară se apropie de media UE în ceea ce privește dezvoltarea, performanța sa relativă se deteriorează în comparație cu țările din regiune, notează presa maghiară
Republica Cehă, Slovacia și Slovenia sunt cele trei țări din regiune (în sens larg, 12 țări) în care s-a atins un grad de convergență mai mic din 2013 decât în cazul Ungariei.
Prin urmare, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare), Ungaria se află acum în urma a doar 5 țări: Letonia, Croația, Slovacia, Grecia și Bulgaria. (Pe baza celor mai recente date, este nou și faptul că Portugalia, al cărei nivel de dezvoltare aproape că fusese atins de Ungaria pe baza datelor preliminare, pare mai îndepărtată de ochii maghiarilor). “Poți începe să te îngrijorezi și de posibila depășire a letonilor și croaților. Avantajul dezvoltării Ungariei în comparație cu dezvoltarea celorlalte două țări este acum de numai 3 puncte procentuale”, notează presa maghiară.
Economistul Ákos Péter Bod, fost guvernator al băncii centrale și autor extern obișnuit al Portfolio , a scris anterior despre ceea ce ar putea sta în spatele depășirii economiei românești. El a prezis, de asemenea, că, din cauza anului de recesiune maghiară 2023, se așteaptă un avans mai mare după acest an, conform Porfolio.
Chiar dacă România va suferi probabil o încetinire economică semnificativă, până la 2,0-2,5% în 2023, creșterea sa va fi în continuare peste cea a majorității colegilor săi, ajutată de fondurile UE și de performanțele bune ale sectorului agricol, notează și portalul Intellinews.com .În timp ce Ungaria încă se luptă să acceseze fondurile din mecanismul de redresare și reziliență și banii din fondurile de coeziune ale UE din bugetul 2021-2027, România nu are astfel de probleme.
România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor și se apropie de Ungaria și Polonia la indicatorul “productivitate”
România a ajuns anul trecut la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, arătau datele Eurostat publicate în luna martie.
În 2022, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS) a variat între 59% din media UE în Bulgaria și 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimări preliminare). Indicatorul României a urcat anul trecut la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și Portugalia. Ne aflăm, încă, înspre coada listei, cu doar cinci țări care au procente sub cel înregistrat de țara noastră.
Analizând însă evoluția productivității muncii se constată faptul că deși România se află momentan în spatele majorității țărilor din regiune, devansându-i doar pe vecinii bulgari, dar dinamica creșterii acestui indicator este cea mai rapidă din regiune, notează o analiză realizată în primăvară de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
“Dacă acest trend se menține, există șansa ca România să ajungă din urmă țările din regiune și în privința acestui indicator. Din perspectivă istorică, productivitatea muncii a avut deja o creștere semnificativă în anii premergători aderării României la UE. Pregătirile și reformele economice pentru a pregăti aderarea României la UE au dinamizat în mod vizibil productivitatea sectoarelor economice. După aderare, fondurile semnificative primite din partea UE, respectiv încrederea ridicată a investitorilor străini în România a adus nu numai investiții și dezvoltări în mediul de afaceri, dar și un surplus de cunoștințe și know-how, care au determinat o creștere continuă a productivității muncii, angajații companiilor din România producând din ce în ce mai mare valoare economică adăugată. Evoluțiile din sectorul IT sau serviciile profesionale sunt exemple elocvente în acest sens care contribuie enorm la creșterea valorii medii a PIB-ului pe cap de locuitor”, menționa Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA, într-o analiză Economedia privind țările din regiune.
Chiar dacă și acest indicator arată un trend pozitiv, economiștii avertizează că datele trebuie privite cu precauție, în context. “Chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor a crescut dinamic, decalajele dintre diferite teritorii ale României, respectiv diferite clase sociale rămân alarmante, ceea ce se poate observa și în inegalitățile privind salariile populației (o analiză pe acest subiect puteți citi AICI, n.red.). Un alt aspect important de punctat este sustenabilitatea pe termen lung a creșterii productivității și a PIB-ului pe cap de locuitor.
Pentru alte date, citiți o analiză care urmărește, comparativ, o serie de indicatori economici pentru România și Ungaria, publicată de Economedia în luna mai: