Presa maghiară anunță că România a depășit Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor (PPP)

La o jumătate de an de la publicarea datelor preliminare, Eurostat a confirmat, prin noua sa publicație de date: PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria (calculat la paritatea puterii de cumpărare) a fost de 76,6% din media UE, în timp ce în România acest raport a fost de 76,7%, scrie publicația maghiară Portfolio.hu. Cu alte cuvinte, a devenit oficial faptul că România a depășit Ungaria în cazul celui mai cunoscut indicator de dezvoltare.

Pe 11 octombrie, Eurostat a publicat statisticile revizuite privind PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce confirmă principala noastră concluzie bazată pe datele preliminare scrise deja în martie: România a depășit țara vecină în baza indicatorului de dezvoltare economică (în timpul revizuirilor, depășirea de la începutul primăverii a fost din nou corectată înapoi de către Eurostat, însă noile date au confirmat din nou avansul României). Acest lucru este legat de faptul că, deși și Ungaria a recuperat treptat media de dezvoltare a UE în ultimii 9 ani (+8,5 puncte procentuale din 2013), în același timp, economia românească a înregistrat o convergență mult mai rapidă către media UE: în 2022, conform datelor revizuite, se va apropia de 77%, adică a reușit să realizeze o îmbunătățire de 22,1 puncte procentuale, adică de 2,5 ori mai mult decât Ungaria.

În cel mai recent an, adică în 2022, recuperarea României a fost și mai dinamică decât în 2021: economia românească a pierdut 2,9 puncte procentuale, în timp ce economia maghiară a pierdut 1,8 puncte procentuale față de media UE, conform analizei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În timp ce economia ungară se apropie de media UE în ceea ce privește dezvoltarea, performanța sa relativă se deteriorează în comparație cu țările din regiune, notează presa maghiară

Republica Cehă, Slovacia și Slovenia sunt cele trei țări din regiune (în sens larg, 12 țări) în care s-a atins un grad de convergență mai mic din 2013 decât în cazul Ungariei.

Prin urmare, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare), Ungaria se află acum în urma a doar 5 țări: Letonia, Croația, Slovacia, Grecia și Bulgaria. (Pe baza celor mai recente date, este nou și faptul că Portugalia, al cărei nivel de dezvoltare aproape că fusese atins de Ungaria pe baza datelor preliminare, pare mai îndepărtată de ochii maghiarilor). “Poți începe să te îngrijorezi și de posibila depășire a letonilor și croaților. Avantajul dezvoltării Ungariei în comparație cu dezvoltarea celorlalte două țări este acum de numai 3 puncte procentuale”, notează presa maghiară.

Economistul Ákos Péter Bod, fost guvernator al băncii centrale și autor extern obișnuit al Portfolio , a scris anterior despre ceea ce ar putea sta în spatele depășirii economiei românești. El a prezis, de asemenea, că, din cauza anului de recesiune maghiară 2023, se așteaptă un avans mai mare după acest an, conform Porfolio.

Chiar dacă România va suferi probabil o încetinire economică semnificativă, până la 2,0-2,5% în 2023, creșterea sa va fi în continuare peste cea a majorității colegilor săi, ajutată de fondurile UE și de performanțele bune ale sectorului agricol, notează și portalul Intellinews.com .În timp ce Ungaria încă se luptă să acceseze fondurile din mecanismul de redresare și reziliență și banii din fondurile de coeziune ale UE din bugetul 2021-2027, România nu are astfel de probleme.

România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor și se apropie de Ungaria și Polonia la indicatorul “productivitate”

România a ajuns anul trecut la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, arătau datele Eurostat publicate în luna martie.

În 2022, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS) a variat între 59% din media UE în Bulgaria și 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimări preliminare). Indicatorul României a urcat anul trecut la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și Portugalia. Ne aflăm, încă, înspre coada listei, cu doar cinci țări care au procente sub cel înregistrat de țara noastră.

Analizând însă evoluția productivității muncii se constată faptul că deși România se află momentan în spatele majorității țărilor din regiune, devansându-i doar pe vecinii bulgari, dar dinamica creșterii acestui indicator este cea mai rapidă din regiune, notează o analiză realizată în primăvară de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.

“Dacă acest trend se menține, există șansa ca România să ajungă din urmă țările din regiune și în privința acestui indicator. Din perspectivă istorică, productivitatea muncii a avut deja o creștere semnificativă în anii premergători aderării României la UE. Pregătirile și reformele economice pentru a pregăti aderarea României la UE au dinamizat în mod vizibil productivitatea sectoarelor economice. După aderare, fondurile semnificative primite din partea UE, respectiv încrederea ridicată a investitorilor străini în România a adus nu numai investiții și dezvoltări în mediul de afaceri, dar și un surplus de cunoștințe și know-how, care au determinat o creștere continuă a productivității muncii, angajații companiilor din România producând din ce în ce mai mare valoare economică adăugată. Evoluțiile din sectorul IT sau serviciile profesionale sunt exemple elocvente în acest sens care contribuie enorm la creșterea valorii medii a PIB-ului pe cap de locuitor”, menționa Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA, într-o analiză Economedia privind țările din regiune.

Chiar dacă și acest indicator arată un trend pozitiv, economiștii avertizează că datele trebuie privite cu precauție, în context. “Chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor a crescut dinamic, decalajele dintre diferite teritorii ale României, respectiv diferite clase sociale rămân alarmante, ceea ce se poate observa și în inegalitățile privind salariile populației (o analiză pe acest subiect puteți citi AICI, n.red.). Un alt aspect important de punctat este sustenabilitatea pe termen lung a creșterii productivității și a PIB-ului pe cap de locuitor.

Pentru alte date, citiți o analiză care urmărește, comparativ, o serie de indicatori economici pentru România și Ungaria, publicată de Economedia în luna mai:

Cine ar câștiga “meciul” economic România – Ungaria și la ce indicatori au rămas maghiarii în urmă? Noi și vecinii noștri, la PIB, inflație, salarii, deficit, creștere economică, investiții străine