GRAFIC Harta salariilor din România: Județele cu cei mai bine plătiți angajați se sprijină pe Servicii, IT și investitori străini

Câştigul salarial mediu net al românilor a trecut în această toamnă de 4000 de lei, dar diferențele între cele mai sărace și cele mai bogate zone ale țării sunt sesizabile: de la 2886 de lei în Harghita la 5243 lei în București, arată datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Salariul mediu din București este, adică, aproape dublu față de cel mai mic salariu mediu net județean. Diferențe mari se înregistrează între sectoare: IT-ul este de peste patru ori mai bine plătit decât domeniul cu cele mai mici salarii. Cum arată harta salariilor, cum au evoluat aceastea în ultimul an și cum se explică diferențele?

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în luna septembrie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6457 lei, cu 109 lei (+1,7%) mai mare decât în luna august 2022, iar câştigul salarial mediu net a fost 4003 lei, în creştere cu 70 lei (+1,8%) față de luna august 2022. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (16085 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2233 lei).

Menționăm însă că, în mod tradițional, cele mai mari salarii se înregistrează în sectorul Tehnologia Informației, dar în această lună s-au acordat prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
bonusuri pentru management, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Economiștii de la Romanian Economic Monitor subliniază că în județele din top (București, Cluj, Timișoara) majoritatea angajaților (57-76%) lucrează în sectorul serviciilor, incluzând un sector IT&C puternic. În județele cu cele mai mici salarii medii, sectorul serviciilor are un rol mai puțin dominant (în general sub 50% din totalul angajaților), agricultura și industria având o pondere mai semnificativă față de alte județe.

În ceea ce privește evoluția de la un an la altul, creșteri semnificative s-au înregistrat în Sălaj (24,5%), Sibiu (18,6%) sau Brăila (18,4%).

Harta:

Datele centralizate de echipa de la UBB arată că există o diferență destul de semnificativă între cele mai mari și cele mai mici salarii medii nete la nivel județean: capitala conduce cu 5243 lei/lună urmată de la o distanță de județul Cluj (4791 lei) și Timiș (4335 lei). La polul opus se află județele Teleorman (2967 lei), Vrancea (2955 lei), respectiv Harghita (2886 lei) pe ultimul loc.

“Dat fiind faptul că vorbim de salarii medii, diferența dintre primul și ultimul loc în clasamentul județelor este foarte mare, salariul mediu din București fiind aproape dublu față de cel mai mic salar mediu net județean”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

“Analizând județele cu cele mai mari salarii, se pot constata câteva caracteristici comune care pot explica diferența uriașă față de județele codașe. Structura economică a județelor din top este una destul de similară: sectorul serviciilor este dominant, majoritatea angajaților lucrând în acest sector, pe când rolul agriculturii, respectiv al industriei este mai redus comparativ cu celelalte județe. De asemenea, în aceste județe în cadrul sectorul serviciilor se observă o pondere relativ ridicată a serviciilor IT și telecomunicații, care angajează un număr ridicat de persoane cu salarii mult peste media națională. Totodată, aceste județe reprezintă o destinație populară în rândul companiilor multinaționale prezente pe piața din România, unde cel puțin la nivelul joburilor administrative și manageriale, salariile sunt mai ridicate”, completează Szász.

În contextul în care subiectul mediei salariale de la Cluj a stârnit o amplă dezbatere pe rețelele de sociale, (unde s-a lansat un sondaj și întrebarea „Ajungeți la salariul mediu pe lună?”), după cum relata Actualdecluj.ro, economiștii vin cu o serie de explicații.

“În capitală sau în câteva județe, precum în Cluj, salariile medii nete pot părea foarte ridicate față de percepția din viața de zi cu zi. Legat de acest aspect, trebuie menționat faptul că distribuția diferitelor categorii de salarii nu este simetrică, iar câteva valori extrem de ridicate (precum salariile manageriale) pot distrorsiona semnificativ statisticile oficiale privind valoarea medie calculată pe județ. Un alt aspect important de punctat este faptul că pe baza informațiilor noastre aceste statistici conțin doar salariile plătite în cadrul companiilor cu cel puțin 4 angajați. Este foarte probabil că dacă am include în această statistică și firmele cu mai puțin de 4 angajați, această medie ar scădea într-o oarecare măsură, aratând astfel o imagine mai apropiată de percepția reală a populației”, menționează prodecanul FSEGA.

Date noi: Creșteri ușoare și în octombrie, dar depășite de inflație

În luna octombrie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6461 lei, cu doar 4 lei (+0,1%) mai mare decât în luna septembrie 2022, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Câştigul salarial mediu net a fost 4008 lei, în uşoară creştere, cu 5 lei (+0,1%) față de luna septembrie 2022. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei – 9427 lei, iar cele mai mici în sectorul de hoteluri şi restaurante (2238 lei). Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,1%. Rata anuală a inflaţiei în octombrie era de 15,3%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real a fost 98,1% în luna octombrie 2022 față de luna octombrie 2021. Indicele câştigului salarial real a fost 98,8% în luna octombrie 2022 față de luna septembrie 2022. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 216,5%, cu 2,5 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna septembrie 2022.