Președintele Curții de Conturi, niciun cuvânt despre noul regulament al instituției, prin care și-a diminuat singură independența și atribuțiile, în mesajul aniversar

Redacția ian. 24, 2023 3 comentarii
Mihai-Busuioc-Inquam-Octav-Ganea-e1526484505736-640x400

Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a transmis marți un mesaj cu privire la aniversarea a 159 de ani de la înfiinţarea instituției, în care nu menționează însă în niciun fel noul regulament al Curții, prin care instituția și-a diminuat singură independența și atribuțiile. Modificările au fost criticate anterior de specialiști consultați de G4Media, de Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) și duse către atenția Comisiei Europene de către europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european.

Mihai Busuioc transmite, în mesajul său aniversar, doar că „în peste un secol şi jumătate de existenţă, Curtea de Conturi a cunoscut numeroase transformări, însă, indiferent de competenţele pe care le-a avut în diverse perioade de timp sau de modificările organizatorice pe care le-a suferit, aceasta a contribuit constant, prin activitatea sa, la modernizarea şi dezvoltarea statului român”.

„Mai presus însă de orice evoluţie sau transformare, valorile care ne-au definit de-a lungul istoriei instituţionale au fost şi vor rămâne neschimbate: independenţă, integritate, transparenţă, competenţă şi profesionalism puse în slujba cetăţeanului”, a mai spus el.

Astfel, punctual, președintele Mihai Busuioc nu face nicio referire la faptul că plenul Curţii de Conturi a României a aprobat, la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care se va aplica din 16 ianuarie.

Realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială, noul regulament taie practic din instrumentele și puterile instituției exact când România primește cele mai consistente fonduri europene din istoria sa, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții de Conturi.

Potrivit unui comunicat al instituţiei conduse de Mihai Busuioc (susținut de PSD), transmis joia trecută, documentul reprezintă un alt pas realizat în continuarea implementării măsurilor de modernizare, standardizare şi transparentizare, asumate în amplul proces de reformă instituţională derulat în cadrul proiectului CCR – SAI pentru cetăţean – SIPOCA 744, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Surse din Cadrul Curții de Conturi au declarat însă pentru G4Media că adevăratul impact este nociv pentru atribuțiile instituției și nu este evidențiat în comunicatul oficial al Curții.

Astfel, sub masca modificărilor făcute ca urmare a recomandărilor Băncii Mondiale, se ascund câteva modificări cu impact negativ când vine vorba de controlul modului în care sunt cheltuiți banii publici.

Plenul Curții de Conturi e condus de președintele Mihai Busuioc, vicepreședinții Ilie Sârbu, Vasile Micula, Dan Vlădescu și Florin Tunaru. Componența completă a plenului poate fi văzută aici.

Astfel, comparînd vechiul regulament cu cel recent aprobat, o primă astfel de modificare o reprezintă eliminarea funcției de control a Curții de Conturi, aceasta rămânând doar cu atribuții de audit – în tot cuprinsul noului regulament nu mai există sintagma „control”. Ceea ce înseamnă de fapt o slăbire a rolului acestei instituții în privința verificării modului în care sunt cheltuite fondurile publice.

Controlul este o activitate mai riguroasă, cu efecte sancționatorii directe și imediate. În schimb, auditul este o activitate de îndrumare. Efectele corective sunt stabilite prin recomandări care devin executorii în mod indirect.

O altă modificare nocivă o constituie eliminarea independenței auditorilor.

În acest moment, sub masca asumării insituționale, rapoartele de audit pot fi schimbate în integralitate printr-o simplă dispoziție care, în contextul numirilor politizate, nu pot fi prezumate ca fiind de bună credință.

Această slăbire vine, ca o coincidență, în momentul în care Curtea de Conturi a primit un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Date fiind mecanismele de implementare ale PNRR, diferite de cele ale fondurilor europene clasice, această modificare de Regulament poate duce la slăbirea rolului Curții de Conturi. (Detalii, AICI)

Critici la adresa noului regulament

Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), parte a Cartel Alfa, a criticat noul Regulament privind activitatea de audit public extern aprobat de Curtea de Conturi a României, spunând că se dorește o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi și ar putea fi considerat un posibil atac la siguranța națională.

„Dorim să subliniem faptul că, prin acest nou Regulament, în afara faptului că se încalcă prevederile constituționale, se dorește și o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi, în condițiile în care, după cum bine știm, în țara noastră auditul intern și controlul intern managerial din cadrul instituțiilor publice ale statului nu funcționează, întotdeauna, în mod corespunzător”, arată sindicatul.

Acesta arată că, prin metamorfoza Curții de Conturi a României, dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, precum și prin încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul CCR se va da, practic, „liber la furat”.

Sindicatul susține că modificarea principalelor atribuții ale Curții de Conturi prin acte administrative infra legale (Hotărâri ale Plenului CCR), contravine prevederilor Constituționale.

Principalele probleme semnalate de sindicat, AICI.

Totodată, europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, a cerut Comisiei Europene să precizeze dacă există riscul de a nu putea fi prevenite fraudele cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu fondurile de coeziune, după ce Curtea de Conturi a României și-a diminuat atribuțiile.

Europarlamentarul a menționat faptul că, imediat după ce i s-a dat rolul de a controla modul de utilizare a banilor din PNRR, Curtea de Conturi a României și-a diminuat atribuțiile, păstrându-și doar un rol de consultant. (Detalii, AICI)

Mesajul integral transmis de Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi, conform Agerpres:

Curtea de Conturi a României a contribuit constant, în peste un secol şi jumătate de existenţă, la modernizarea şi dezvoltarea statului român, a declarat preşedintele instituţiei, Mihai Busuioc, în mesajul transmis cu prilejul aniversării a 159 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi.

“Acum 159 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dăruia tânărului stat modern rezultat din Unirea Principatelor o instituţie însărcinată cu cercetarea şi hotărârea socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului şi cu încheierea socotelilor făcute de toţi agenţii contabili. Prin promulgarea, la 24 ianuarie 1864, a Legii pentru înfiinţarea Curţii de Compturi, domnitorul vizionar şi reformator a pus bazele unei instituţii fundamentale în arhitectura democratică şi în dezvoltarea oricărui stat pe principii moderne. În peste un secol şi jumătate de existenţă, Curtea de Conturi a cunoscut numeroase transformări, însă, indiferent de competenţele pe care le-a avut în diverse perioade de timp sau de modificările organizatorice pe care le-a suferit, aceasta a contribuit constant, prin activitatea sa, la modernizarea şi dezvoltarea statului român.
Moştenirea primită de la spiritul reformator al lui Cuza ne obligă să fim în continuare un motor al dezvoltării societăţii româneşti. Fie că vorbim de preluarea standardelor internaţionale de audit în activitatea noastră sau de digitalizare prin folosirea aplicaţiilor informatice pentru interogarea bazelor de date ale instituţiilor auditate, spiritul modern al lui Alexandru Ioan Cuza merge prin noi mai departe”, a subliniat Mihai Busuioc.

Acesta a adăugat că, mai presus însă de orice evoluţie sau transformare, “valorile care ne-au definit de-a lungul istoriei instituţionale au fost şi vor rămâne neschimbate: independenţă, integritate, transparenţă, competenţă şi profesionalism puse în slujba cetăţeanului”.

Conform datelor publicate pe site-ul instituţiei, la cinci ani de la Unirea Principatelor Române, din anul 1859, “voind a da o garanţie mai mult Ţării despre dorinţa Noastră, ca întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenţilor însărcinaţi cu manipulaţia bugetului, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea pentru înfiinţarea Curţii de Compturi”.

Actul normativ a fost publicat, în aceeaşi zi, de 24 ianuarie, în Monitorul Oficial nr. 18 şi poartă semnătura Ministrului Secretar de Stat / Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihail Kogălniceanu.

Sediul Curţii de Conturi a fost inaugurat în mai 1899, în prezenţa regelui Carol I şi a principelui Ferdinand, alături de ministrul de Finanţe, George Manu şi importanţi demnitari ai statului. Cu această ocazie festivă, preşedintele Curţii de Conturi în exerciţiu, George Lahovari, a fost decorat cu Marea cruce a ordinului Coroana României.

În contextul istoric din perioada 1938-1948 – pierderile teritoriale, războiul, ocupaţia sovietică, precum şi instaurarea regimului comunist – s-au produs schimbări majore care au afectat şi activitatea Înaltei Curţi de Conturi. Astfel, prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naţiunii a Republicii Populare Române, din data de 1 decembrie 1948, aceasta a fost desfiinţată. Funcţia de control financiar a fost preluată de Ministerul de Finanţe, prin departamentele de control intern special înfiinţate în cadrul ministerelor, întreprinderilor de stat, administraţiilor locale şi instituţiilor publice, iar în clădirea Curţii de Conturi a fost mutat Spitalul de Nefrologie Carol Davila.

Prin Legea nr.2 din 28 martie 1973 a fost înfiinţată Curtea Superioară de Control Financiar care funcţiona pe lângă Consiliul de Stat. Legea a fost modificată prin Decretele nr.150 din 19 iunie 1974 şi nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea era abilitată să exercite atribuţii de control financiar şi jurisdicţionale. Legea includea o serie de prevederi specifice statului totalitar, ca de exemplu: Curtea Superioară de Control Financiar urmăreşte respectarea hotărârilor de partid şi de stat în domeniul financiar şi apărarea proprietăţii socialiste.

Prăbuşirea regimului comunist din România, în urma Revoluţiei din Decembrie 1989, a condus la desfiinţarea Curţii Superioare de Control Financiar, prin Decretul nr. 94/ 07 februarie 1990, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Astfel, atribuţiile acesteia au fost preluate, conform art. 1 din respectivul decret, de Corpul de control economico-financiar al primului-ministru al Guvernului României, iar mai apoi de Direcţia Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanţe.

În 1991, Constituţia României a repus Curtea de Conturi acolo unde îi este locul, în ansamblul instituţiilor esenţiale ale statului democratic: Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

Un an mai târziu, Direcţia Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanţe îşi încetează activitatea, iar Parlamentul României pune în valoare prevederile textului constituţional: Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României este adoptată.

Curtea de Conturi a României şi-a reluat activitatea la 1 martie 1993.

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii

  1. Un Președinte de Curte de Conturi trebuie să fie o persoană sobră care sa transmita incredere ca subordonații sai isi fac treaba , ca respecta legea.
    Ce incredere am eu ca se intampla acest lucru privind aceasta fata jovială după un chef prelungit?
    De încredere!
    Ca recuperează banii de la Doctorii Plagiator!
    🤣🤣🤣

  2. AUDIt = CONTROL, daca nu cunoasteti sensul unui cuvant, macar verificati in DEX inainte sa copiati articolele
    AUDÍT s. n. Control al evidențelor contabile, al situației financiare a unei societăți. ♦ Dare de seamă care reflectă rezultatul unui asemenea control. (cf. engl. audit, din lat. auditus = auzire, din audire = a auzi) [def., et. MW]

    sursa: dexonline adăugată de tavi acțiuni
    AUDÍT s. n. Funcție de control și de revizie contabilă a unei firme; proces prin care persoane competente, independente colectează și evaluează probe pentru a-și forma o opinie asupra gradului de corespondență între cele observate și anumite criterii prestabilite. (cf. fr. audit)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *