BREAKING Curtea de Conturi și-a diminuat singură independența și atribuțiile la scurt timp după ce a primit un rol principal în verificarea banilor PNRR. Cine controlează o instituție-cheie în stat

G4Media ian. 16, 2023 0 comentarii
Mihai-Busuioc-Inquam-Octav-Ganea-e1526484505736-640x400

Plenul Curţii de Conturi a României a aprobat, la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care se va aplica din 16 ianuarie. Realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială, noul regulament taie practic din instrumentele și puterile instituției exact când România primește cele mai consistente fonduri europene din istoria sa, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții de Conturi.

Potrivit unui comunicat al instituţiei conduse de Mihai Busuioc (susținut de PSD), transmis joia trecută, documentul reprezintă un alt pas realizat în continuarea implementării măsurilor de modernizare, standardizare şi transparentizare, asumate în amplul proces de reformă instituţională derulat în cadrul proiectului CCR – SAI pentru cetăţean – SIPOCA 744, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Surse din Cadrul Curții de Conturi au declara însă pentru G4Media că adevăratul impact este nociv pentru atribuțiile instituției și nu este evidențiat în comunicatul oficial al Curții.

Astfel, sub masca modificărilor făcute ca urmare a recomandărilor Băncii Mondiale, se ascund câteva modificări cu impact negativ când vine vorba de controlul modului în care sunt cheltuiți banii publici.

Plenul Curții de Conturi e condus de președintele Mihai Busuioc, vicepreședinții Ilie Sârbu, Vasile Micula, Dan Vlădescu și Florin Tunaru. Componența completă a plenului poate fi văzută aici.

Astfel, comparînd vechiul regulament cu cel recent aprobat, o primă astfel de modificare o reprezintă eliminarea funcției de control a Curții de Conturi, aceasta rămânând doar cu atribuții de audit – în tot cuprinsul noului regulament nu mai există sintagma „control”. Ceea ce înseamnă de fapt o slăbire a rolului acestei instituții în privința verificării modului în care sunt cheltuite fondurile publice.

Controlul este o activitate mai riguroasă, cu efecte sancționatorii directe și imediate. În schimb, auditul este o activitate de îndrumare. Efectele corective sunt stabilite prin recomandări care devin executorii în mod indirect.

O altă modificare nocivă o constituie eliminarea independenței auditorilor. Aceasta rezultă din faptul că, potrivit noului regulament, modificările și constatările auditorilor pot fi reformulate, schimbate sau chiar eliminate pe tot parcursul procesului aprobare a unui raport. Acest lucru este posibil și prin faptul că principiul raționamentului profesional, principiu de bază al auditorului, în noul regulament mai este prezent doar sub forma unei noțiuni, spre deosebire de vechiul regulament care preciza că auditorii publici externi estimează potenţialele deficienţe ce pot să apară în activitatea entităţii şi în situaţiile financiare, ţinând cont de următoarele:

  1. a) erorile/abaterile constatate cu ocazia verificărilor efectuate în anii precedenţi de organele cu atribuţii în acest sens;
  2. b) rezultatele evaluării sistemului de control intern;
  3. c) raţionamentul profesional.

Până la noul regulament, rapoartele de audit erau semnate doar de către auditori, niciun superior neavând posibilitatea să exercite presiuni de natură politică pentru eliminarea sau modificarea unor constatări incomode pentru regimul politic. Așa se face că sub conducerea lui Busuioc, omul lui Dragnea, au fost posibile rapoartele de audit care constatau nereguli grave în implementarea PNDL de către primari PSD.

În acest moment, sub masca asumării insituționale, rapoartele de audit pot fi schimbate în integralitate printr-o simplă dispoziție care, în contextul numirilor politizate, nu pot fi prezumate ca fiind de bună credință.

Această slăbire vine, ca o coincidență, în momentul în care Curtea de Conturi a primit un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Date fiind mecanismele de implementare ale PNRR, diferite de cele ale fondurilor europene clasice, această modificare de Regulament poate duce la slăbirea rolului Curții de Conturi.

Diminuarea rolului Curții de Conturi se vede și din analiza cantitativă a celor două regulamente, potrivit surselor G4Media. În timp ce regulamentul vechi însuma 545 de articole, cel nou mai numără doar 83.

În plus, e neclar cum este posibil din punct de vedere legal ca plenul Curții de Conturi, prin modificările aduse prin care-și diminuează inclusiv competențele, să își aroge practic rolul de legiutor. Competențele generale ale Curții de Conturi sunt stabilite printr-o lege specială care are o putere mai mare decât hotărârea internă a forului de conducere al instituției

Pe larg, detaliile cu privire la modificările aduse, le puteți găsi în situația comparativă de mai jos:

 

Vechiul Regulament 

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/163128

Noul Regulament https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/263698
 

545 articole

 

83 articole

Articolul 1 

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.

(2) Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.

Articolul 2

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) control – activitatea prin care se verifică și se urmărește modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice;

 

  

Nici o mențiune referitoare la atribuțiile de control

 

*deși acestea se regăsesc în Legea 94/1992 la Articolul 21:

(1) Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând Parlamentului și, respectiv, unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.

 

111. Toate exemplarele raportului de control trebuie să conţină pe fiecare pagină semnătura în original a auditorilor publici externi, iar la finalul acestora să prezinte şi semnăturile în original ale reprezentanţilor legali ai entităţii controlate. 

 

162. În procesul de semnare de către reprezentanţii legali ai entităţii controlate, raportul de control întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se poate afla în următoarele situaţii:

Articolul 30 

(1) După parcurgerea etapei de conciliere, proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management sunt supuse aprobării plenului Curții de Conturi.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul misiunilor de audit efectuate la nivelul municipiilor, altele decât cele reședință de județ, al orașelor și comunelor, inclusiv al entităților aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea acestora, proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management sunt supuse aprobării conducătorului structurii de specialitate teritoriale, în baza mandatului acordat de plenul Curții de Conturi.(…)

 

294. Auditorii publici externi estimează potenţialele deficienţe ce pot să apară în activitatea entităţii şi în situaţiile financiare, ţinând cont de următoarele: 

a) erorile/abaterile constatate cu ocazia verificărilor efectuate în anii precedenţi de organele cu atribuţii în acest sens;

b) rezultatele evaluării sistemului de control intern;

c) raţionamentul profesional.

Articolul 1 În înțelesul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: 

l) raționament profesional – aplicarea cunoștințelor, abilităților și experienței de către persoanele implicate în procesul de audit pentru a lua decizii în legătură cu modul de organizare, desfășurare și valorificare a misiunii de audit;

 

Ce spune comunicatul Curții de Conturi:

“Regulamentul a fost elaborat în scopul reglementării aspectelor organizatorice privind desfăşurarea activităţii de audit public extern exercitată de Curtea de Conturi a României, având caracter de normă de aplicare a Legii nr. 94/1992. Acesta defineşte clar relaţia dintre Curtea de Conturi şi entităţile auditate, prin precizarea drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi implicate în procesul de audit, în scopul unei colaborări eficiente care să conducă la creşterea performanţei în utilizarea fondurilor publice”, se arată în comunicat.

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *