Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea
Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), parte a Cartel Alfa, critică noul Regulament privind activitatea de audit public extern aprobat de Curtea de Conturi a României, spunând că se dorește o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi și ar putea fi considerat un posibil atac la siguranța națională.
Conform sindicatului, sub pretextul implementării proiectului derulat de CCR sub titulatura „SAI pentru cetățean”, care declarativ vizează „o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”, conducerea CCR a aprobat recent noul RODAS, ce conține modificări majore în ceea ce privește: „modul de desfășurare a misiunilor de audit, structura și conținutul actelor încheiate de către personalul de specialitate, modul de valorificare a acestora precum și selectarea entităților ce urmează a fi incluse în programul anual de verificare”.
„Dorim să subliniem faptul că, prin acest nou Regulament, în afara faptului că se încalcă prevederile constituționale, se dorește și o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi, în condițiile în care, după cum bine știm, în țara noastră auditul intern și controlul intern managerial din cadrul instituțiilor publice ale statului nu funcționează, întotdeauna, în mod corespunzător”, arată sindicatul.
Acesta arată că, prin metamorfoza Curții de Conturi a României, dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, precum și prin încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul CCR se va da, practic, „liber la furat”.
Sindicatul susține că modificarea principalelor atribuții ale Curții de Conturi prin acte administrative infra legale (Hotărâri ale Plenului CCR), contravine prevederilor Constituționale.
Principalele probleme semnalate de sindicat:
- Pentru remedierea abaterilor de la principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, CCR va formula RECOMANDĂRI;
- Curtea de Conturi va putea să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 din lege sunt supuse auditului său în fiecare exerciţiu bugetar;
- Rapoartele de Audit ale Curții de Conturi nu vor mai constitui ACTE ADMINISTRATIVE în înţelesul revederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi complet;
- Plenul Curții de Conturi va aproba propunerile auditorilor privind sesizarea organelor de urmărire penală.
Criticile integrale pot fi citite AICI.
Context. G4Media a scris anterior că plenul Curţii de Conturi a României a aprobat, la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care se va aplica din 16 ianuarie. Realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială, noul regulament taie practic din instrumentele și puterile instituției exact când România primește cele mai consistente fonduri europene din istoria sa, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții de Conturi.
Potrivit unui comunicat al instituţiei conduse de Mihai Busuioc (susținut de PSD), transmis joia trecută, documentul reprezintă un alt pas realizat în continuarea implementării măsurilor de modernizare, standardizare şi transparentizare, asumate în amplul proces de reformă instituţională derulat în cadrul proiectului CCR – SAI pentru cetăţean – SIPOCA 744, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.
Surse din Cadrul Curții de Conturi au declarat însă pentru G4Media că adevăratul impact este nociv pentru atribuțiile instituției și nu este evidențiat în comunicatul oficial al Curții.
Astfel, sub masca modificărilor făcute ca urmare a recomandărilor Băncii Mondiale, se ascund câteva modificări cu impact negativ când vine vorba de controlul modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Plenul Curții de Conturi e condus de președintele Mihai Busuioc, vicepreședinții Ilie Sârbu, Vasile Micula, Dan Vlădescu și Florin Tunaru. Componența completă a plenului poate fi văzută aici.
Astfel, comparînd vechiul regulament cu cel recent aprobat, o primă astfel de modificare o reprezintă eliminarea funcției de control a Curții de Conturi, aceasta rămânând doar cu atribuții de audit – în tot cuprinsul noului regulament nu mai există sintagma „control”. Ceea ce înseamnă de fapt o slăbire a rolului acestei instituții în privința verificării modului în care sunt cheltuite fondurile publice.
Controlul este o activitate mai riguroasă, cu efecte sancționatorii directe și imediate. În schimb, auditul este o activitate de îndrumare. Efectele corective sunt stabilite prin recomandări care devin executorii în mod indirect.
O altă modificare nocivă o constituie eliminarea independenței auditorilor. Aceasta rezultă din faptul că, potrivit noului regulament, modificările și constatările auditorilor pot fi reformulate, schimbate sau chiar eliminate pe tot parcursul procesului aprobare a unui raport. Acest lucru este posibil și prin faptul că principiul raționamentului profesional, principiu de bază al auditorului, în noul regulament mai este prezent doar sub forma unei noțiuni, spre deosebire de vechiul regulament care preciza că auditorii publici externi estimează potenţialele deficienţe ce pot să apară în activitatea entităţii şi în situaţiile financiare, ţinând cont de următoarele:
- a) erorile/abaterile constatate cu ocazia verificărilor efectuate în anii precedenţi de organele cu atribuţii în acest sens;
- b) rezultatele evaluării sistemului de control intern;
- c) raţionamentul profesional.
Până la noul regulament, rapoartele de audit erau semnate doar de către auditori, niciun superior neavând posibilitatea să exercite presiuni de natură politică pentru eliminarea sau modificarea unor constatări incomode pentru regimul politic. Așa se face că sub conducerea lui Busuioc, omul lui Dragnea, au fost posibile rapoartele de audit care constatau nereguli grave în implementarea PNDL de către primari PSD.
În acest moment, sub masca asumării insituționale, rapoartele de audit pot fi schimbate în integralitate printr-o simplă dispoziție care, în contextul numirilor politizate, nu pot fi prezumate ca fiind de bună credință.
Această slăbire vine, ca o coincidență, în momentul în care Curtea de Conturi a primit un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Date fiind mecanismele de implementare ale PNRR, diferite de cele ale fondurilor europene clasice, această modificare de Regulament poate duce la slăbirea rolului Curții de Conturi.
Diminuarea rolului Curții de Conturi se vede și din analiza cantitativă a celor două regulamente, potrivit surselor G4Media. În timp ce regulamentul vechi însuma 545 de articole, cel nou mai numără doar 83.
În plus, e neclar cum este posibil din punct de vedere legal ca plenul Curții de Conturi, prin modificările aduse prin care-și diminuează inclusiv competențele, să își aroge practic rolul de legiutor. Competențele generale ale Curții de Conturi sunt stabilite printr-o lege specială care are o putere mai mare decât hotărârea internă a forului de conducere al instituției