Președintele francez Macron propune fuziuni și achiziții bancare transfrontaliere, pentru a transforma modelul economic al continentului / Inclusiv Societe Generale, proprietarul BRD din România, ar putea fi vândută

Emmanuel Macron Sursa foto: Facebook/Council of the European Union

Președintele Emmanuel Macron a declarat că ar fi deschis să vadă o bancă franceză importantă fiind preluată de un rival din Uniunea Europeană pentru a stimula integrarea financiară mai profundă pe care o consideră esențială pentru prosperitatea viitoare a blocului, scrie Bloomberg.

„A face afaceri ca europeni înseamnă că ai nevoie de consolidare ca europeni”, a declarat Macron într-un interviu cu redactorul-șef al Bloomberg, John Micklethwait, în marja summitului de investiții Choose France de la Versailles, lângă Paris. „Acum trebuie să deschidem această cutie și să oferim o abordare de piață unică, care este mult mai eficientă”.

În timp ce Europa se confruntă cu războiul Rusiei din Ucraina și cu deteriorarea constantă a sistemului comercial global, Macron a încercat să își convingă partenerii din UE să adopte ceea ce el consideră a fi un program de reforme transformatoare pentru a transforma UE într-o forță economică mai unită și mai puternică. Doar devenind mai inteligentă în ceea ce privește protejarea intereselor sale, reducând reglementarea în interiorul pieței unice și deblocând puterea de foc financiară a blocului, susține Macron, UE are o șansă de a se confrunta de la egal la egal cu China și SUA.

Cu 15 miliarde de euro (16 miliarde de dolari) de noi investiții străine anunțate la conferința de luni, subliniind schimbarea radicală față de zilele în care predecesorul său, Francois Hollande, a declarat că finanțele erau inamicul țării, Macron încearcă să demonstreze că viziunea sa este mai mult decât retorică. „În mod clar, am depășit o diferență față de ceilalți și acum suntem pe primul loc în Europa”, a declarat el, după ce și-a petrecut dimineața discutând despre planurile de expansiune ale Microsoft Corp. în Franța.

Cu toate acestea, propunerile sale au întâmpinat o opoziție puternică din partea Germaniei și a aliaților săi tradiționali, care nu sunt dispuși să își pună în comun obligațiile financiare cu restul UE și care sunt nervoși să îmbrățișeze ideea de capitalism à la française.

„Trebuie să ne resetăm complet modelul”, a declarat Macron.

Eșecul, potrivit liderului francez, ar bloca Europa pe o cale spre declin economic pe termen lung și irelevanță. Colaboratorii descriu o imagine sumbră a modului în care ar arăta acest lucru, cu declin industrial, scăderea productivității și datorii publice zdrobitoare, făcute tot mai grele de povara unui stat social extins și a îmbătrânirii populației.

În centrul planului lui Macron se află ideea de a elibera puterea financiară acumulată de Europa pentru a impulsiona un val de investiții în vederea modernizării economiei, a stimulării creșterii, a stimulării inovației și a consolidării armatei continentului în fața amenințării agresiunii rusești.

„Am ales Franța – este un centru foarte, foarte important pentru noi aici, pe continent”, a declarat Goldman Sachs Group Inc. David Solomon, directorul general, a declarat într-un interviu televizat cu Jonathan Ferro de la Bloomberg, la Versailles. „Aș spune, de asemenea, că oamenilor noștri le place să trăiască aici”, a adăugat el.

Franța găzduiește câteva dintre cele mai mari bănci din zona euro, inclusiv BNP Paribas SA, cu un bilanț de 2.700 de miliarde de euro, suficient pentru a rivaliza cu PIB-ul mai multor țări. Banca a fost numită JPMorgan Chase & Co. a Europei, însă valoarea sa de piață de 80 de miliarde de euro este inferioară celei a băncilor americane de top.

Macron a declarat că incapacitatea BNP de a realiza fuziuni transfrontaliere ridică „mai multe probleme”.

„Avem nevoie de o consolidare”, a spus Macron, astfel încât BNP să poată cumpăra concurenți mai mici. Întrebat dacă acest lucru ar putea include și rivalii europeni care să achiziționeze un creditor francez precum Societe Generale SA, el a răspuns: „Da, cu siguranță”.

Unul dintre motivele acestei probleme datează de la criza financiară, când guvernele individuale au fost nevoite să intervină pentru a-și salva băncile naționale, expunând fracturile de pe piața europeană. Liderii politici din regiune au făcut unele progrese în stabilirea unor legături mai strânse ca răspuns la criza ulterioară a datoriilor suverane, acordând competențe de supraveghere Băncii Centrale Europene și instituind o autoritate comună pentru lichidarea creditorilor falimentari.

Însă lipsește ultima piesă a așa-numitei uniuni bancare europene – asigurarea comună a depozitelor. Germania și alte țări similare au blocat eforturile de a merge mai departe, argumentând că economiștii din țara lor nu ar trebui să plătească pentru pierderile înregistrate de băncile din alte țări.

Bancherii spun frecvent că acest lucru împiedică fuziunile transfrontaliere în cadrul blocului, deoarece fondurile dintr-o țară nu sunt considerate la fel de sigure ca cele din altă țară.

Există, de asemenea, o problemă europeană fundamentală, și anume că statele membre sunt reticente în a-și vedea campionii naționali cumpărați de rivali mai mari, chiar dacă acest lucru contribuie la creșterea forței economiei europene în ansamblu.

„Aceasta este o lume complet nouă și avem nevoie de acest nou model de afaceri pentru europeni”, a declarat Macron luni pentru Bloomberg.

Liderul francez a stabilit cadrul geopolitic al gândirii sale într-un discurs susținut luna trecută la Universitatea Sorbona din Paris, în care a susținut că lumea se confruntă cu „un moment de bulversare fără precedent” și că UE trebuie să acționeze urgent pentru a evita să fie lăsată în urmă.

În replică, el a spus că UE trebuie să fie mai puțin naivă în ceea ce privește adoptarea de măsuri protecționiste atunci când interesele sale sunt amenințate, întrucât nici China și nici SUA nu mai respectă normele Organizației Mondiale a Comerțului. În plus, bugetul UE ar trebui să fie majorat cu 1.000 de miliarde de euro pentru a însoți creșterea investițiilor private prin crearea unei piețe unice a produselor financiare și a economiilor.

„Avem nevoie de mult mai multe investiții bazate pe un buget comun”, a declarat luni Macron. „Avem nevoie de 1.000 de miliarde de euro în plus”.

De la venirea la putere în Franța, în urmă cu șapte ani, Macron și-a stabilit acreditările de reformator.

El a reconstruit credibilitatea Franței la începutul mandatului său, luând măsuri pentru a aduce deficitul bugetar în limitele UE – chiar dacă pentru scurt timp – și promovând reformele pro-business în domeniul muncii, care au fost un ecou al eforturilor Germaniei de la începutul anilor 2000. Ofensiva de farmec a dat roade, contribuind la propulsarea Franței în fruntea clasamentelor privind atragerea de proiecte mari de investiții.

În combinație cu reducerile de impozite pentru întreprinderi și reformele în domeniul forței de muncă pentru a facilita angajările și concedierile, acest lucru a dus șomajul la un nivel minim de aproape 40 de ani și a împins rata de creștere a Franței peste cea a colegilor europeni.

Dar „Macronomia” se destramă acum, în condițiile în care economia se străduiește să se redreseze după criza inflației, iar rata șomajului a încetat să mai scadă la un nivel cu mult peste ținta autoimpunerii lui Macron de ocupare deplină a forței de muncă. Președintele se străduiește să țină în frâu deficitul bugetar, iar datoria se află pe o traiectorie ascendentă. Toate acestea se adaugă la urgența apelului său.

Nu doar în industria energetică, unde viziunea măreață a lui Macron se confruntă cu complexitatea cadrului economic existent în Europa.

TotalEnergies SE, o altă companie franceză cu potențialul de a deveni un campion european, amenință să își mute listarea primară la New York, invocând reglementările climatice împovărătoare din Europa, despre care CEO-ul Patrick Pouyanne spune că restricționează accesul producătorului de petrol la capital și îi scade evaluarea.

Capitalizarea bursieră a Total, de 165 de miliarde de euro, ar fi cu 40% mai mare dacă câștigurile sale ar fi evaluate la fel ca ale rivalilor americani precum Exxon Mobil Corp, potrivit calculelor Bloomberg.

Macron a declarat că nu ar fi fericit dacă Pouyanne ar decide în cele din urmă să mute listarea principală a Total. „Și aș fi foarte surprins”, a adăugat el. „Reglementările americane în ceea ce privește schimbările climatice ar trebui să fie mai serioase și să se realinieze pe cele europene.”

Dar sectorul bancar și financiar se află în centrul viziunii lui Macron.

În timp ce alte bănci europene au închis afaceri pentru a economisi costuri sau capital, BNP Paribas a intervenit pentru a umple breșa. În special în tranzacționarea acțiunilor, creditorul francez se mândrește cu faptul că este ultima firmă din Uniunea Europeană care operează o activitate de prime brokerage. BNP Paribas a devenit un candidat clar pentru achiziția de bănci din întreaga Europă atunci când a eliberat miliarde de euro prin vânzarea la momentul potrivit a unei unități din SUA la începutul anului trecut. Cu toate acestea, directorii băncii franceze s-au abținut de la tranzacții mari și au folosit capitalul pentru a răscumpăra acțiuni, a investi în activitatea sa și a face așa-numitele achiziții de tip bolt-on.

Creditorul are deja divizii în alte țări europene, în special în Germania și Italia. Achiziționarea de concurenți pe aceste piețe i-ar permite să se dezvolte și mai mult, însă, fără îndoială, ar fi dificil să profite pe deplin de beneficiile unor astfel de tranzacții din cauza restricțiilor privind reducerea locurilor de muncă.

De asemenea, extinderea băncilor mari aduce o serie de complicații de reglementare. BNP Paribas s-ar putea confrunta cu majorări de capital mai mari ca urmare a riscurilor mai mari pe care le-ar putea prezenta dacă bilanțul său s-ar umfla sau ar deveni mai complex.

Macron a argumentat că Europa nu ar trebui să aplice standardele de capital Basel mai stricte înaintea SUA, pentru că altfel oferă băncilor americane un avantaj competitiv.

„Atâta timp cât nu este implementat de către concurenții americani, nu ar trebui să fie implementat de către concurenții europeni”, a spus el. „Acest lucru este un ucigaș pentru asumarea de riscuri, deoarece aceste reglementări împiedică băncile noastre să investească în acțiuni. Ceea ce este exact ceea ce aveți nevoie”.

Un obstacol major în calea ambițiilor lui Macron pentru Europa este vecinul Franței de peste Rin.

În timpul primului său mandat, cu Angela Merkel în cancelaria germană, Macron i-a convins pe germani să treacă la politici mai tradiționale de tip francez, care au văzut statul jucând un rol mai mare în economie.

În 2018, cele două țări au demarat inițiative de sprijinire a sectoarelor cheie, inclusiv a bateriilor electrice și a hidrogenului. Atunci când Covid a lovit, regulile privind ajutoarele de stat au fost, de asemenea, suspendate, iar vastul program de relaxare cantitativă al BCE a oferit guvernelor marja de manevră pentru a adopta ceea ce Macron a numit o abordare de tipul „orice este nevoie” în ceea ce privește cheltuielile publice. Cel mai important, Merkel a îmbrățișat în cele din urmă o propunere franceză de lungă durată de a lansa un program masiv de îndatorare comună pentru a investi în stimularea unei redresări economice pe termen lung.

Europenii care gândesc la fel au salutat acest acord pentru 2020 ca pe un moment de avânt care a pus capăt tabuului german privind finanțarea comună.

Dar Olaf Scholz, în calitate de cancelar, a refuzat să se implice în apelurile lui Macron și ale altora din cadrul blocului pentru a discuta o altă rundă de emisiune comună de obligațiuni în vederea consolidării capacităților militare ale Europei, lipsa de chimie între liderii esențiali ai Europei adăugându-se la divergența politică dintre țările lor. Ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a declarat luna trecută pentru Bloomberg la Washington că, pentru el, este mai logic din punct de vedere economic ca națiunile UE să rămână responsabile pentru propriile bugete.

Macron mizează pe faptul că, pe măsură ce presiunea economică și geopolitică asupra Europei continuă să crească, un anumit grad de interes personal luminat va contribui la convingerea germanilor.

„Interesul economiei germane este total aliniat cu cel al economiei franceze, ceea ce înseamnă crearea de locuri de muncă, crearea de valoare, dar și doar protejarea afacerii și a oamenilor tăi atunci când sunt atacați de măsuri nedrepte. Și este normal, face parte din afacere”, a spus el. „Pentru mine, este pur și simplu o chestie de la sine înțeleasă.”