Sursa foto: Economedia / Ilona Andrei
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminare legii care a adus cele mai recente modificări la reglementarea pieței de energie, scrie News.ro. Printre modificări se regăsesc relaxarea supraimpozitării în domeniu, regularizările de facturi și semi-reglementarea pieței angro, care prevede un mecanism achiziția centralizată la preț fix de 450 lei/MWh.
Cererea președintelui vine după ce Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României, considerând că mecanismul obligatoriu de achiziție centralizată de energie electrică ar reprezenta o formă de restricționare a exporturilor de electricitate, dat fiind că direcționează o bună parte din energia produsă în România către clienți locali.
„Legea supusă reexaminării aprobă, cu modificări şi completări, măsurile adoptate de Guvern în luna noiembrie 2022 în domeniul energiei, ca ajustare a unor măsuri anterior adoptate, în luna martie 2022, şi care vizau protecţia clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, în contextul creşterii preţului pe pieţele de energie electrică şi gaze naturale la nivel internaţional, precum şi al efectelor provocate de aceste creşteri, ţinând cont de prevederile Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Considerăm, însă, că o parte dintre dispoziţiile nou-introduse prin legea de aprobare a OUG nr. 153/2022 sunt de natură a genera disfuncţionalităţi şi dezechilibre în implementare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament”, arată şeful statului, în textul cererii de reexaminare.
El mai arată că în condiţiile în care asupra actului normativ de bază – OUG nr. 27/2022 – legiuitorul a intervenit atât anterior emiterii OUG nr. 153/2022, cât şi după intrarea în vigoare a acesteia, legea supusă reexaminării include, cu titlu de modificări şi completări, intervenţia asupra unor aspecte de fond reglementate mai puţin prin OUG nr. 153/2022 şi majoritar prin OUG nr. 27/2022, reprezentând, în fapt, o nouă “corectare” a sistemului instituit şi actualizat succesiv cu privire la măsurile pe piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale.
Acesta oferă ca exemplu faptul că legea cuprinde intervenţii asupra unor perioade şi tarife prevăzute iniţial de OUG nr. 27/2022 pentru emiterea de facturi de regularizare şi asupra categoriilor de operatori obligaţi la plata unei contribuţii la Fondul de Tranziţie Energetică, contribuţie instituită „începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă”;
„completarea regimului sancţionator prevăzut de OUG nr. 27/2022 în legătură cu abateri de la Mecanismul privind achiziţia centralizată de energie electrică instituit pe perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025; adăugarea unei noi contravenţii – nesemnarea contractului-cadru/actelor adiţionale cu OPCOM, în termen de maxim 3 zile lucrătoare, în forma publicată de OPCOM; modificarea Mecanismului de achiziţie centralizată de energie electrică; modificarea modului de calcul al contribuţiilor la Fondul de Tranziţie Energetică”, conform sursei citate.
„Rezultatul acestui proces, raportat la numărul şi amploarea intervenţiilor de actualizare a actului normativ de bază, îl constituie instituirea unui mecanism complicat, susceptibil de interpretări şi deficienţe în aplicare, şi care nu mai răspunde, într-o măsură rezonabilă, cerinţelor privind transparenţa şi predictibilitatea ori celor privind eficienţa şi operativitatea în aplicare”, argumentează Klaus Iohannis.
Preşedintele României susţine că, în lipsa oricăror clarificări suplimentare, este interpretabilă stabilirea, în a doua jumătate a lunii mai 2023, a unor tarife de facturare pentru un consum aferent anului 2022 concomitent cu obligarea furnizorilor la a emite “în semestrul 1 al anului 2023 facturi de regularizare a consumului facturat anterior aferent anului 2022”. Similar, din considerente de aplicabilitate, preşedintele Iohannis afirmă că este discutabilă instituirea unui mecanism diferit de cuantificare a cantităţilor de energie electrică “în luna ianuarie 2023”, prin exceptare de la anumite prevederi.
Iohannis adaugă că la momentul adoptării OUG nr. 153/2022, mecanismul instituit prin actul normativ de bază şi, ulterior, actualizat, a implicat, prin însăşi natura dispoziţiilor, utilizarea rezultatului estimat/al analizelor de impact aferente, inclusiv în fundamentarea unor venituri şi, respectiv, cheltuieli bugetare specifice.
Acesta menţionează că este o aşteptare rezonabilă ca noile dispoziţii să aibă inclusiv impact asupra bugetului general consolidat.
Şeful statului mai argumentează că noile dispoziţii sunt susceptibile a diminua veniturile provenite din contribuţii la Fond ale producătorilor de energie electrică, în special cei din surse regenerabile, prin limitarea reţinerii la sursă a diferenţelor din contractele de hedging doar la entităţile stabilite în România, respectiv prin scutirea de la plată şi a „companiilor care furnizează servicii de echilibrare cu putere instalată mai mică de 10 MW”.
Referitor la impactul asupra cheltuielilor bugetare, în cazul consumatorilor noncasnici de gaze naturale, dacă în anul 2022 consumul anual a scăzut sub pragul de 50.000 Mwh/an, întreg consumul de gaze naturale pe 2022 se va refactura cu preţul plafonat de 0,37 lei/kWh, compensarea urmând a fi decontată de la bugetul de stat.
Şeful statului mai consideră că, în condiţiile în care iniţiativa legislativă implică, în mod evident, modificări ale prevederilor bugetului de stat, legiuitorul avea obligaţia ca aspectele de natura celor indicate să fie corect şi complet detaliate, respectiv în fişa financiară.
„În contextul crizei energiei, ca parte a măsurilor destinate consolidării securităţii energetice şi protecţiei clienţilor finali din piaţa de energie electrică, a fost instituit un Mecanism de achiziţie centralizată de energie electrică şi că prin legea transmisă spre promulgare, Parlamentul a intervenit, pe fond, asupra unor aspecte din cadrul Anexei nr. 11, fără a detalia însă, în mod adecvat, modul în care noile dispoziţii afectează sau nu funcţionarea echilibrată şi conformă a pieţei de profil, în ansamblul său, în special prin modificarea modului de funcţionare a Mecanismului de achiziţie centralizată de energie electrică. Considerăm necesară reanalizarea soluţiilor legislative de modificare şi completare a dispoziţiilor privind Mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică. O fundamentare temeinică şi detaliată a soluţiilor legislative în discuţie este necesară şi obligatorie nu doar în scop de informare, ci şi pentru a permite o evaluare adecvată a modului în care sunt respectate limitele impuse prin art. 8 din Regulament, avut în vedere la emiterea OUG nr. 153/2022”, conchide preşedintele Klaus Iohannis, în solicitarea de reexaminare transmisă Parlamentului.