Sursa foto: forsvaret.dk
Preşedinţia ucraineană respinge joi relatările ziarului american The Wall Street Journal (WSJ) cu privire la faptul că Volodimir Zelenski ar fi aprobat la început sabotarea gazoductelor ruseşti Nord Stream, relatează Le Monde, conform News.ro. Mihailo Podoliak, un consilier al lui Zelenski, consideră că astfel de acuzații sunt nişte ”prostii absolute”.
”Aceste acţiuni nu aveau niciun interes practic pentru Ucraina”, a declarat pentru AFP consilierul prezidenţial ucrainean.
”Un astfel de act nu poate fi realizat decât cu resurse tehnice şi materiale importante. Şi cine deţinea toate aceste lucruri la momentul atentatului? Numai Rusia”, a declarat Podoliak Reuters într-un răspuns scris.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit WSJ, sabotarea gazoductelor ruseşti 1 şi 2 la 26 septembrie 2022 în Marea Baltică a fost validată la cel mai înalt nivel la Kiev, inclusiv, la lansare, de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Potrivit ziarului american, care se bazează pe surse militare ucrainene, atentatul cu exploziv în adâncul Mării Baltice s-a desfăşurat sub supervizarea comandantului armatei ucrainene de la acea vreme, Valeri Zalujni, în pofida faptului că Volodimir Zelenski şi-a schimbat părerea pe parcurs şi a cerut ca planul să fie oprit.
Aceste dezvăluiri de presă intervin la o zi după publicarea unor dezvăluiri potrivit cărora ancheta judiciară germană cu privire la sabotare se orientează către Ucraina, cu un mandat de arestare emis recent pe numele unui scafandru profesionist din această ţară.
Ideea sabotării a apărut în mai 2022, la o reuniune a unor ofiţeri, gradaţi de rang înalt şi şefi de întreprinderi ucraineni, la trei luni după invazia rusă a Ucrainei, scrie ziarul american.
Potrivit WSJ, în total şase persoane au fost implicate în mod direct în această operaţiune, care a costat aproximativ 300.000 de dolari şi care a fost finanţată de către un agent privat.
”Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a aprobat iniţial planul, potrivit unui ofiţer care participa la (reuniune) şi trei care erau la curent”, scrie ziarul american.
”Însă după aceea, când CIA a aflat şi a cerut să fie împiedicat, el a ordonat să fie oprit”, continuă ziarul.
”NICIO CUNOŞTINŢĂ DESPRE O ASEMENEA OPERAŢIUNE”
Or Valeri Zalujni, comandantul-şef al armatei ucrainene la acea vreme, a ignorat acest ordin, iar echipa sa a modificat planul iniţial, dezvăluie ziarul.
Contactat de WSJ, Zalijni, care a fost numit ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, a declarat într-o discuţie în scris că nu are nicio cunoştinţă despre o asemneea operaţiune şi cataloghează drept o ”provocare” orice afirmare a contrariului.
După sabotajul din septembrie 2022 al gazoductului rus, Zelenski i-a cerut explicaţii lui Zalujni, porivit WSJ, care citează trei persoane la curent cu această discuţie.
Zalujni i-a răspuns că era prea tărziu şi a spus că nu mai era posibil să comunice cu echipa sabotajului, pentru că orice contact ar fi putut să pună în pericol operaţiunea.
”I s-a spus (lui Zelenski) că este la fel ca şi cu o torpilă, (pe care) odată ce-ai lansat-o împotriva inamicului, nu o mai poţi recupera, ea continuă până face bum”, descrie un gradat de rang înalt, informat despre această discuţie, citat de WSJ.
Presa germană, care a dezvăluit progrele recente în ancheta germană, este mult mai prudentă în privinţa implicării unor autorităţi ucrainene de rang înalt şi tinde – din contră – să-l disculpe cel puţin pe Zelenski.
Săptămânalul Der Spiegel evocă, în schimb, o posibilă implicare a lui Valeri Zalujni.
Vezi și:
O seară de beție, un iaht închiriat: Povestea reală a sabotajului conductei Nord Stream