Prețurile petrolului au avut cea mai mare creștere săptămânală din ultimii aproape doi ani, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu

Prețurile petrolului au înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din ultimii aproape doi ani, comercianții speculând că Israelul sau Iranul ar putea lovi infrastructura energetică din cea mai importantă regiune exportatoare de petrol din lume.

Brent, petrolul de referință la nivel mondial, s-a stabilit vineri la 78,05 dolari pe baril, în creștere cu peste 8% de vinerea trecută, după o creștere fulminantă de patru zile. Aceasta a marcat cea mai mare creștere săptămânală din ianuarie 2023, scrie Financial Times. Creșterea prețului a venit ca urmare a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care a stârnit temeri cu privire la întreruperea violentă a exporturilor într-o regiune care produce o treime din țițeiul mondial.

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat joi că Israelul a discutat despre lovirea instalațiilor petroliere iraniene ca represalii pentru un baraj de rachete iranian lansat asupra Israelului în această săptămână.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Vineri, el a declarat că Israelul nu a decis încă asupra unui răspuns și a sugerat că Israelul ar trebui să ia în considerare alte opțiuni, comentarii care au ajutat la diminuarea unei creșteri care a reaprins deja temerile legate de un nou val de inflație.

„Dacă aș fi în locul lor, m-aș gândi la alte alternative decât lovirea câmpurilor petroliere”, a declarat Biden.

Republica Islamică exportă 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, în principal de la un terminal de pe insula Kharg, la aproximativ 25 km de coasta de sud a țării.

„Piața a trecut prea ușor cu vederea riscurile geopolitice”, a declarat Ben Luckock, director global pentru petrol la Trafigura. „Evoluția prețurilor va fi determinată de ceea ce Israelul vizează în mod specific în Iran. Suntem cu toții atenți și așteptăm”.

Analiștii și comercianții se tem că Israelul ar putea viza insula Kharg, iar Iranul și acoliții săi ar putea răspunde prin atacarea operațiunilor energetice din regiune.

Generalul de brigadă Ali Fadavi, comandantul adjunct al Gărzilor Revoluționare de elită ale Iranului, a avertizat vineri că, dacă Israelul va face vreun „pas greșit”, Teheranul va „viza toate sursele sale de energie, inclusiv centralele electrice, rafinăriile și câmpurile de gaze”.

Într-un interviu acordat Al Mayadeen, un canal de televiziune libanez apropiat de Iran și Hezbollah, el a declarat că, în timp ce Iranul are o mulțime de infrastructuri energetice, Israelul are mult mai puține și este vulnerabil la „o lovitură precisă și devastatoare”.

Gruparea militantă irakiană Kata’ib Hezbollah, care este susținută de Iran, a declarat joi că un „război energetic” ar duce la o pierdere uriașă de provizii pentru întreaga lume, dar a sugerat că ar fi vizată capacitatea altor țări de a exporta.

„Dacă începe războiul energetic, lumea va pierde 12mn b/d de petrol”, a declarat Kata’ib Hezbollah pe Telegram. „Și așa cum a mai spus Kata’ib Hezbollah, fie toată lumea se bucură [de petrol], fie toată lumea este privată”.

Exportatorii de petrol din cartelul Opec au împreună o capacitate de producție neutilizată de peste 5 milioane de barili pe zi, în principal în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care ar putea fi pusă în funcțiune în cazul întreruperii aprovizionării iraniene.

Dar dacă Iranul ar bloca traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, supranumită „cel mai important punct de blocaj al tranzitului de petrol din lume” de către Administrația americană pentru informații energetice, această măsură ar opri aproximativ o cincime din consumul mondial. Aceasta ar include exporturile marilor producători din Golf, Arabia Saudită, EAU, Kuweit și Irak. De asemenea, Qatar își exportă gazul natural lichefiat prin strâmtoare.

O închidere completă a strâmtorii nu a mai avut loc până acum. Dacă s-ar întâmpla, aceasta ar duce la „prețuri ale petrolului galopante” de 150 de dolari pe baril sau mai mari, a declarat Claudio Galimberti, economist șef la Rystad Energy.

„Dacă va dura doar 10 zile, va fi o perturbare enormă, dacă va dura o lună, va ucide economia globală”.

În timpul războiului dintre Iran și Irak din anii 1980, Teheranul a minat strâmtoarea în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de războiul petrolierelor, dar orice efort de a bloca aprovizionarea ar afecta și capacitatea Iranului de a exporta.

„Strâmtoarea Ormuz este importantă pentru noi, deoarece prin ea trimitem cea mai mare parte a petrolului nostru, astfel încât orice instabilitate acolo ar avea consecințe asupra noastră. În acest moment nu ne vom gândi la acest lucru, dar dacă lucrurile se înrăutățesc, cu siguranță cei care au avantajul de a-l convinge pe lider să radicalizeze problema se vor gândi la acest lucru”, a declarat un oficial iranian. „Acesta este cel mai rău scenariu, dacă acest schimb de atacuri continuă”.

Oficialii iranieni au discutat despre criză și cu vecinii lor din Golf care exportă energie, președintele iranian Masoud Pezeshkian întâlnindu-se săptămâna aceasta la Doha cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani, și cu ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan.