Podul peste Argeș de la Grădiștea pe linia de tren București – Giurgiu care ar urma să fie redeschisă în această vară este în centrul unui nou episod de atacuri între PNL și PSD. La începutul săptămânii, PORR (Austria) a montat ultimul segment de tablier metalic (dintre cele 5) la podul peste Argeș inclus în viaductul de 1384 de metri de la Grădiștea, iar prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu nu a ratat ocazia unui nou atac la adresa fostului ministru al Transporturilor, pesedistul Răzvan Cuc, fost deputat de Giurgiu. „Linia de cale ferată București-Giurgiu a fost închisă în 2005, când podul de la Grădiștea s-a prăbușit din cauza viiturilor. Din păcate, guvernele care s-au succedat au pierdut 15 ani fără a acționa. Lucrurile nu s-au rezolvat nici măcar atunci când PSD Giurgiu a ajuns să aibă un reprezentant la Ministerul Transporturilor. Un reprezentant care s-a lăudat cu planuri pe hârtie în fața giurgiuvenilor. Parlamentarii PNL din Giurgiu cer Ministerului Transporturilor informări și rapoarte trimestriale privind desfășurarea lucrărilor”, a spus Motreanu. (n.r cu o zi înainte de solicitarea lui Motreanu, chiar colegul său de partid, secrtetarul de stat Scioșteanu era pe șantier și prezenta stadiul lucrărilor!)
În ianuarie 2024, fostul Ministru Răzvan Cuc îl ironiza pe Motreanu spunând că ar avea probleme de memorie și îi recomanda…lecitină. „Procedura de achiziție a studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată pe tronsonul București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră (inclusiv podul Grădiștea) a început în 2017, când eram ministru. Iar CFR Infrastructură a publicat anunțul pentru Contractul de proiectare și execuție a podului de la Grădiștea în 2019. Faptul că dl Lucian Bode, în 2020, a continuat demersurile întreprinse de mine m-a bucurat. Așa cum mă bucură și acum faptul că nu mai e mult și traseul de cale ferată București-Giurgiu, inaugurat la 31 octombrie 1869, va fi redeschis./Acum, că suntem în an electoral, apar, iată, tot mai multe probleme de memorie. Nu sunt medic, dar știu că aceste probleme se tratează. Am citit undeva că se recomandă lecitină”, spunea Răzvan Cuc.
Secretarul de stat Scrioșteanu, pe șantier: Trenurile vor circula „în câteva luni”
La începutul săptămânii, secretarul de stat Scrioșteanu, care răspunde de domeniul rutier, dar era în funcție la semnarea contractului cu PORR, a participat la ridicarea tablierului metalic de 280 de tone care a închis practic viaductul. Contractul de 575 milioane lei este la 92 % execuție cu tot cu reparațiile liniei pe 12 kilometri între Vidra și Comana. Termenul inițial de finalizare era august 2023, dar a fost prelungit pentru martie 2024. După finalizarea lucrărilor, probabil în aprilie-mai în funcție de vreme urmează și testele pentru redeschiderea circulației care durează o lună-maximum două luni.
„Pe șantierul podului de cale ferată peste râul Argeș de la Grădiștea, parte din prima cale ferată a României (dată în circulație în 1869) București – Giurgiu, lucrările se află în faza finală:
Redeschiderea acestei linii feroviare va avea loc în câteva luni și va contribui și la introducerea trenurilor metropolitane pentru comunitățile din sudul Bucureștiului și arealul județelor Giurgiu și Ilfov. Acest proiect de reabilitare și reconstruire a podului peste Argeș a constituit una dintre prioritățile noastre, încă din 2020 de când am deblocat acest proiect, iar apoi, în luna decembrie a aceluiași an, am semnat contractul de proiectare și execuție. Îi mulțumesc colegului meu secretar de stat, Ionuț Savoiu, pentru buna coordonare, dar și autorităților locale din Ilfov și Giurgiu pentru susținere !”.
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră are o valoare de 472 milioane lei (suplimentat la 575 milioane lei), iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului. Cea mai dificilă lucrare de artă este noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă. „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti – Dunăre.
Despre istoria de 154 de ani a primului drum de fier românesc, Economedia a scris aici.