VIDEO Profesorul Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, în România, despre alternativa la austeritate. “Ceea ce trebuie să faci este să te gândești la cum poți să dezvolți economia și să crești exporturile”

Guvernele ar trebui să ia măsuri de stimulare a unor sectoare cheie ale economiei și a exporturilor, atunci când se confruntă cu deficite, mai degrabă decât să apeleze la măsuri de austeritate care să blocheze economia, consideră Joseph Stiglitz, profesor la Columbia University din New York, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2001. Acesta s-a aflat joi la Cluj, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) la propunerea Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC). Într-o discuție cu reprezentanții presei, acesta a vorbit și despre “rețete de acțiune” în cazul unor țări care se confruntă cu probleme în economie.

Montaj Cosmin Tudorescu

Menționăm că datele statistice din ultimii ani arată că în România cheltuielile depășesc în general veniturile statului (deficit bugetar), iar valoarea importurilor depășește exporturile (cea mai relevantă componentă a deficitului de cont curent), ceea ce crește vulnerabilitatea economiei României. De altfel, România se poziționează cel mai slab din perspectiva deficitelor gemene în întreaga Uniune Europeană: în anii recenți, ambii indicatori au variat în jurul valorii de 5% din PIB, conform unei analize Romanian Economic Monitor de anul trecut. România a avut cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul patru din 2024 .De asemenea, România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, anul trecut.

Țara noastră are întârzieri în implementarea Planului Național de Redresare și reziliență, deci riscă să piardă bani europeni, leul e în scădere, iar costurile de împrumuturi pe piețele internaționale sunt ridicate.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

În acest context economic actual, Economedia l-a întrebat pe profesorul Stiglitz care ar putea fi marile pericole pentru economia României.

“Nu am studiat în profunzime economia României, așa că voi răspunde în termeni mai largi, vorbind despre țări care se confruntă cu probleme similare. Sunt două rețete de a răspunde. Una are un istoric de eșecuri: austeritatea. Tai cheltuieli guvernamentale, ceea ce încetinește economia și mai mult. Ideea este că dacă încetinești economia suficient, imporți mai puțin și deficitul comercial merge în jos. Dar asta înseamnă să omori economia ca să salvezi deficitul comercial. Ceea ce trebuie să faci e mai mult să te gândești la cum poți să dezvolți economia și să crești exporturile. O agendă mai proactivă”, consideră Stiglitz.

Agenda austerității e reactivă și aceasta a arătat în trecut că nu funcționeză, spune profesorul de economie, făcând referire la criza zonei euro din 2010.

“Nu a funcționat, Grecia abia revine la același venit per capita. Eu numesc asta eșec, ei o numesc succes – că după 15 ani ai ajuns în același loc. Mult din venit merge în străinătate, pentru că Grecia a trebuit să vândă active cheie. Deși venitul per capita pare că și-a revenit, venitul per capita al grecilor nu și-a revenit. Acest tip de politică de austeritate nu funcționează. Alternativa pe care o sugerez e mai proactivă – să stimulezi părțile cheie ale economiei: pro-creștere, pro-export, adică o agendă mai pozitivă, care are o speranță pentru viitor”, conchide Stiglitz.

Joseph Stiglitz, Doctor Honoris Causa la UBB, în România

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a decernat joi, la propunerea Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC),  titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Joseph E. Stiglitz, de la Columbia University, New York.
Acesta a fost laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2001 ( Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel). Profesorul Joseph E. Stiglitz este unul dintre cei mai importanți specialiști la nivel mondial, fiind recunoscut internațional pentru contribuțiile sale în domeniul economiei și al politicilor publice, fiind, de asemenea, copreședintele Grupului de experți la nivel înalt pentru măsurarea performanței economice și a progresului social la OCDE și economist șef al Institutului Roosevelt și a fost vicepreședinte și economist șef al Băncii Mondiale, dar și președinte al Consiliului Consilierilor Economici din SUA.

În anul 2011, prof. Joseph E. Stiglitz a fost numit de revista Time drept unul dintre cei mai influenți 100 de oameni din lume, cercetările sale analizând distribuția veniturilor, schimbările climatice, guvernanța corporativă, politicile publice, macroeconomia și globalizarea.

Laudatio a fost prezentată de Dan Lazăr, prorectorul UBB pentru finanțare, digitalizare și relația cu studenții.

Citește și:

Economist de Nobel, despre cum ar trebui să răspundă UE în războiul comercial lansat de SUA. Joseph Stiglitz, în România: “Europenii dezbat dacă să fie concilianți sau să fie duri. Cred că trebuie să fii dur, Trump respectă doar oamenii care îi țin piept”

și:

Cum se vede transformarea Bucureștiului de la “griul erei comuniste” la orașul de azi. Joseph Stiglitz, laureat de Nobel în Economie și profesor la Columbia University: “Schimbarea a fost enormă, simți că economia e vibrantă”