Foto: Dreamstime
Economia românească va încetini de la un avans de 4,7% în 2022, până la unul de 2,2% în 2023, iar anul viitor va accelera la 3,8%, arată cea mai recentă prognoză a FMI. Raportul pentru Europea arată că, în general, creșterea în regiune se preconizează că va încetini la 1,3 % în 2023, de la 2,7 % anul trecut, și se va îmbunătăți la 1,5 % în 2024. Costurilor generate de majorările salariale din sectorul public din România vor afecta procesul de consolidare fiscală, mai notează raportul.
Conform celei mai recent prognoze a FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,7% în 2022, până la unul de 2,2% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,8%.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,7%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%. În 2025, va coborî la 3,6%.
De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,3% din PIB în 2023 şi de 7,1% din PIB în 2024.
FMI arată că efectele persistente ale șocurilor prețurilor la energie de anul trecut și politicile mai stricte contribuie la încetinirea creșterii în acest an. “Țările cu sectoare mai mari de producție sau cu un consum intensiv de energie încetinesc mai mult decât cele care depind de servicii și turism. În general, previziunile de creștere sunt influențate de forțele opuse ale politici macroeconomice mai stricte și de redresarea veniturilor reale, pe măsură ce inflația scade și salariile cresc. Perspectivele pentru Europa sunt de aterizare ușoară, cu o scădere treptată a inflației”, arată analiza.
În general, creșterea în regiune este se preconizează că va încetini la 1,3 % în 2023, de la 2,7 % anul trecut, și se va îmbunătăți la 1,5 % în 2024. În cadrul economiile europene avansate, economiile orientate către servicii își vor reveni mai repede decât cele cu economii relativ mai mari sectoare manufacturiere relativ relativ mai mari, care se confruntă cu o cerere externă scăzută și sunt mai expuse la prețurile ridicate ale energiei. În mod similar, economiile europene de piață emergente vor cunoaște o redresare ușoară în 2024, dar amploarea va varia în funcție de țările în funcție de intensitatea energetică a producției, de orientarea sectorului serviciilor și, în special pentru cele mai estice țări, de întreruperea relațiilor comerciale cu Rusia.
Politica monetară se apropie de finalul ciclului de înăsprire. Se preconizează o consolidare fiscală moderată pentru 2023, care se va intensifica în 2024.
Deși o economie americană robustă este un sprijin important pentru cererea globală, o activitate mai slabă în China, șocurile suplimentare ale prețurilor materiilor prime și materializarea riscurilor pentru stabilitatea financiară sunt riscuri importante de scădere a creșterii, subliniază analiza FMI. Politica monetară mai restrictivă a ridicat costurile creditelor și a slăbit nivelul gospodăriilor bilanțurile imobiliare ale gospodăriilor și ale companiilor. Chiar dacă rezervele de capital ale băncilor sunt sănătoase, acestea ar putea devenitensionate în cazul unui scenariu advers.
Se preconizează că inflația va scădea doar treptat în perioada de prognoză. În timp ce cererea internă moderată în 2023 și prețurile mai mici ale materiilor prime se vor repercuta asupra inflației de bază, redresarea preconizată a veniturilor reale și apiețele forței de muncă încă puternice vor încetini ritmul dezinflației. Se preconizează că majoritatea țărilor nu vor atinge țintele de inflație înainte de 2025. Creșterea susținută a salariilor nominale peste rata inflației și peste ratele de creștere a productivității reprezintă un risc pentru dezinflație, în special în economiile de piață emergente europene.
Inflația ar putea să se înrădăcineze, necesitând o înăsprire suplimentară a politicilor și putând duce la stagflație, avertizează FMI.
Europa se confruntă cu aceste riscuri într-un moment în care schimbările structurale generate de fragmentarea geopolitică și de schimbările climaticeagravează problemele de creștere pe termen lung deja existente.Perspectivele de creștere pe termen mediu ale Europei au scăzut de ceva timp, un factor cheie fiind reprezentat de slăbirea creșterii productivității.
Pentru majoritatea economiilor de piață emergente europene, combinația dintre productivitatea slabă și pierderea costurilor salariale competitivității salariale ar putea bloca convergența economică. În aceste condiții, stabilizarea traiectoriilor datoriei publice s-ar putea dovedi, de asemenea, dificilă, în special în țările cu un nivel ridicat de îndatorare, unde datoria trebuie să fie redusă în mod categoric.
Europa se află într-un moment de cotitură, spun experții FMI. Continentul se confruntă în același timp cu îndoirea fermă a curbei inflației pe termen scurt și să încerce să-și revigoreze motorul de creștere pentru a face față provocărilor structurale viitoare.
Marile bănci centrale din Europa și din alte regiuni au continuat să își înăsprească politica monetară. Unele au atins cele mai ridicate rate din ultimele două decenii. În contrast cu economiile europene avansate, băncile centrale din economiile de piață emergente europene au majorat ratele mai devreme și au încetinit sau au pus pe pauză creșterile în 2023 (Republica Cehă, România), iar unele au început să relaxeze (Ungaria, Polonia).
Deși cererea internă a încetinit în lunile de vară, recesiunile substanțiale au fost evitate, parțial datorită piețelor forței de muncă încă puternice, arată raportul FMI.
Acesta arată că finanțele publice ar urma să se îmbunătățească în perioada 2023-24. Veniturile se redresează, ajutate de inflație și de eliminarea treptată a măsurilor de sprijin public. Ratele datoriei publice în raport cu PIB vor rămâne ridicate și vor continua să crească în țările emergente europene
europene de piață. În economiile europene avansate, o consolidare fiscală de 0,3% din PIB, bazată pe variația soldului primar ajustat ciclic, este așteptată în 2023, dar o reducere semnificativă de 0,85 la sută
din PIB va avea loc abia anul viitor.
In European emerging market economies, the projected fiscal consolidation of 0.25 and 0.72 percent of GDP in 2023 and 2024, respectively, is less than projected in the April 2023 Regional Economic Outlook: Europe (Figure 1.9, panel 1). This reflects, among other factors, higher costs from public sector wage increases (Romania) and defense spending (Poland)
În economiile de piață emergente europene, valoarea proiectată de consolidare fiscală de 0,25 și 0,72 la sută din PIB în 2023 și, respectiv, 2024 este mai mică decât cea proiectată în Aprilie 2023. Acest lucru reflectă, printre alți factori, un nivel mai ridicat al costurilor generate de majorările salariale din sectorul public (România) și de cheltuielile pentru apărare (Polonia).