Sursa foto: Ilona Andrei
Un proiect de lege privind preluarea de către Banca Naţională a României a atribuţiilor ANPC, ca autoritate naţională competentă cu protecţia consumatorilor de produse şi servicii fianciar-bancare, a fost depus ieri, 5 martie, la Senat. Schimbarea este în dezbatere de mai multă vreme, iar BNR și-a exprimat deja intenția de a face această preluare.
Proiectul, al cărui inițiatori sunt Firczak Iulius Marian – deputat UCRR (minoritãti); Stoica Bogdan-Alin – deputat ALAR (minorități) poate fi consultat AICI
Propunerea legislativă privind atribuțiile Băncii Naționale a României în domeniul protecției consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare și pentru modificarea unor acte normative a fost înregistrată la Senat, pentru dezbatere.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Prin prezenta iniţiativă legislativă, se propune preluarea de către Banca Naţională a României
a atribuţiilor ANPC ca autoritate naţională competentă cu protecţia consumatorilor de produse şi servicii fmanciar-bancare furnizate de entităţile din aria de competenţă a BNR, potrivit cadrului legal în vigoare, fără a modifica pe fond conţinutul sau modul de exercitare ale acestor competenţe .
Potrivit expunerii de motive, considerentele care justifică această soluţie legislativă au în vedere următoarele:
a) tendinţa continuă de creştere a nivelului şi complexităţii reglementărilor şi cerinţelor, în
special a celor armonizate la nivelul Uniunii Europene, în materie de protecţie a
consumatorilor de produse şi servicii fmanciar-bancare, aspect ce necesită cunoştinţe de
specialitate şi capacitate operaţională adecvată pentm urmărirea respectării acestora;
b) exercitarea unor atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor de către banca centrală este
complementară supravegherii prudenţiale realizate în prezent în BNR şi se circumscrie
obiectivelor băncii centrale de asigurare a stabilităţii financiare. Supravegherea conduitei
instituţiilor fmanciar-bancare din perspectiva protecţiei consumatorilor contribuie la
consolidarea supravegherii care se realizează în prezent. De exemplu, este mai probabil ca
standardele de conduită mai ridicate să fie adoptate de către o autoritate sau instituţie care
are o cultură solidă de gestionare a riscurilor corporative;
c) tehnicile tipice aferente supravegherii prudenţiale sunt în mare măsură aplicabile şi
protecţiei consumatorilor. Trei instrumente de supraveghere cuprind cele trei abordări
principale atât pentru protecţia consumatorilor, cât şi pentru supravegherea prudenţială: (i)
monitorizarea pieţei, (ii) inspecţii on-site şi off-site şi (iii) dispunerea de măsuri-,
d) aşa cum semnalează şi Autoritatea Bancară Europeană’^, practicile de de-risking din
domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, domeniu în care Banca Naţională este
autoritate competentă pentru entităţile supravegheate, pot avea ca impact excluziunea
financiară a unor persoane fizice atunci când acestea sunt împiedicate să acceseze serviciile
financiare, afectând astfel integritatea pieţei şi protecţia consumatorului.
Structura teritorială a băncii centrale asigură prezenţa la nivel naţional, iar personalul din
cadrul sucursalelor şi agenţiilor ar putea fi implicat în activităţile de supraveghere on-site
la nivel local. Supravegherea instituţiilor din perspectiva protecţiei consumatorilor s-ar
realiza prompt şi specializat, putându-se, astfel, înlocui comisariatele regionale/judeţene
ale ANPC.
Potrivit iniţiativei legislative, în aria de aplicare a legii vor intra următoarele categorii de
entităţi:
a) instituţiile de credit, potrivit OUG nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea
capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările
şi completările ulterioare-,
b) instituţiile de plată şi furnizorii specializaţi în servicii de informare cu privire la conturi, în
sensul Legii nr.209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte
normative-,
c) instituţiile emitente de monedă electronică, în sensul Legii nr. 210/2019privind activitatea
de emitere de monedă electronică-,
d) instituţiile financiare nebancare, în sensul Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare
nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în
monitorizarea/supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României;
e) sucursalele din România ale entităţilor prevăzute la lit.a) – d) cu sediul în alte state membre
sau în state terţe, care acţionează pe teritoriul României;
f) agenţii entităţilor de la lit.b) şi c), înregistrate în alte state membre, care acţionează în
conformitate cu dreptul de stabilire şi prestează servicii de plată pe teritoriul României,
astfel cum sunt prevăzuţi de art.5 alin.(l) pct.2 din Legea nr.209/2019, respectiv art.4
alin.(l) lit.a) din Legea nr.210/2019.
Prin urmare, nu vor intra în domeniul de competenţă al BNR, din perspectiva protecţiei
consumatorilor, intermediarii de credite, recuperatorii de creanţe şi furnizorii de servicii poştale
giro care prestează servicii de plată potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil. Aceste categorii
vor rămâne în competenţa ANPC.
De asemenea, BNR nu va prelua atribuţiile ANPC legate de aplicarea legislaţiei privind
falimentul persoanei fizice.
Există 16 actele normative asupra cărora se propun intervenţii legislative de modificare/completare/abrogare a unor prevederi.
Analiza cadrului instituţional la nivel european a relevat că dintr-un număr de 27 de bănci centrale,
18 bănci centrale au ca obiectiv supravegherea prudenţială, iar, dintre acestea, 10 bănci centrale
au inclusiv atribuţii referitoare la protecţia consumatorului, şi anume; Banca Naţională a Croaţiei,
Banca Republicii Cehe, Banea Italiei, Banca Centrală a Irlandei, Banca Centrală a Lituaniei, Banca
Spaniei, Banca Portugaliei, Banca Slovaciei, Banca Sloveniei şi Banca Ungariei. în aceste cazuri,
de menţionat este că, în ceea ce priveşte aspectele de guvemanţă, există o segregare clară între
supravegherea prudenţială şi protecţia consumatorului.
CONTEXT
Într-o adresă către Senat în legătură cu poziția instituției față de un proiect legislativ vizând creșterea incluziunii financiare, Banca Națională a României (BNR) a afirmat deja că dorește preluarea atribuțiilor ANPC privind protecția consumatorilor de produse și servicii bancare, conform Conso.ro.
Este vorba de inițiativa legislativă B667/2022 privind modificarea unor acte normative (este vizată legea 258/2017 privind costurile asociate conturilor de plăti) în scopul creșterii incluziunii financiare.
Proiectul legislativ pentru care Senatul a cerut opinia BNR și ANPC viza trecerea la BNR a competențelor ANPC privind aplicarea și respectarea prevederilor legii 258, limitarea încasărilor în numerar de către instituțiile publice din ianuarie 2026 și impulsionarea folosirii mijloacelor moderne de plată.