Proiect fără precedent: marile companii tehnologice și marile universități se unesc și cer un plan finanțat cu fonduri UE prin care România să devină producător european de cipuri

Reprezentanții unor mari companii tehnologice și IMM-uri specializate, alături de profesori și cercetători de la marile universități tehnice cer Guvernului să utilizeze fondurile europene pentru crearea unui ecosistem național în microelectronică. Scopul acestui proiect e să permită României să devină producător de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate, potrivit documentului programatic publicat de Edupedu.ro.

• Grupul de lucru funcționează sub egida Academiei Române și reunește profesori de la universitățile politehnice din București, Timișoara, Cluj și Iași, cercetători de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Microtehnologie, reprezentanți ai companiilor Continental Automotive, Infineon Technologies, NXP România, Siemens, AlfaRom, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Vest și ai Asociației Române pentru Industria Electronică și Software (ARIES).

Ce cer mai exact reprezentanții industriei și ai mediului universitar? Ca România să participe la efortul UE de atragere în Europa a lanțurilor de cercetare/dezvoltare și producție a semiconductoarelor și cipurilor utilizate în tehnologiile avansate, dată fiind creșterea exponențială a cererii la nivel global.

Cu ce fonduri ar trebui sprijinit acest efort? Investiții din bugetul UE, din bugetele naționale (inclusiv prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR) și de la sectorul privat, potrivit documentului de poziției publicat de Edupedu.ro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

De altfel, finanțarea potențial disponibilă pentru dezvoltarea acestui domeniu în următorii 2-3 ani, la nivel european, se ridică la 145 miliarde de euro, potrivit inițiatorilor proiectului, care arată că România trebuie să urmeze tendința globală și să investească în direcția noilor tehnologii.

Ei argumentează că microelectronica este deja identificată drept obiectiv important pentru investiții în fondul european de relansare post-pandemie (RRF), iar potrivit regulamentelor Comisiei Europene 20% din PNRR trebuie să fie alocate pentru tranziția digitală.

Care sunt domeniile în care România ar putea dezvolta capacități de cercetare și producție, potrivit inițiatorilor proiectului?

– proiectare de circuite digitale
– tehnologii avansate de încapsulare
– fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf

Inițiatorii arată că România are deja activități industriale, universitare și de cercetare în acest domeniu, ceea ce ar putea permite crearea a 4-6 huburi de Inovare Digitală în marile centre unde e deja concentrată această activitate.

Grupul de Lucru consideră că România ”este bine poziționată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambițios”, arătând că are o tradiție în domeniu continuată în mai multe centre de excelență, găzduiește deja investiții industriale semnificative, de mare interes european (ca industria automobilului), incluzând unități de producție și de cercetare-dezvoltare. În plus, susțin inițiatorii, România poate mobiliza fonduri importante din resurse naționale și europene și este atractivă economic prin costuri sub media europeană.

Ce variante de investiții propune grupul de lucru:

• proiectare de circuite digitale

România este foarte activă în acest domeniu, prin cercetare de vârf în arhitecturi de procesoare (inclusiv pentru inteligență artificială), grupuri în mediul universitar și instituțional colaborând în proiecte cu sectorul privat, IMM-uri și filiale importante ale marilor firme internaționale. În plus, întreprinderilor utilizatoare din diferite domenii – inclusiv industria auto – și-au exprimat interesul de a contribui la crearea generațiilor viitoare de procesoare și alte componente înrudite. Aceste activități pot fi sprijinite prin mecanismele disponibile pentru proiecte, cu contribuții publice (posibil din PNRR sau alte surse de finanțare europene) de circa 10 milioane euro pe an.

• tehnologii avansate de încapsulare

În România există centre de expertiză în domenii specifice, un IMM specializat în încapsulare cu număr redus de terminale, integrare hibridă și eterogenă de cipuri și alte componente în cercetarea instituțională și în mari unități industriale. În IPCEI se poate concepe un scenariu de consolidare a resurselor și competențelor, suplimentate cu noi investiții pentru a crea o rețea distribuită dar coordonată central de „Hub-uri de Inovare Digitală” (cu o definiție lărgită pentru „digital”, ca mai sus), acoperind teme de interes și evitând duplicările, instalate unde există deja activități industriale, universitare și de cercetare, ca element de bază al politicii de Specializare Inteligentă a Agențiilor de Dezvoltare Regionale. Se anticipează 4—6 Hub-uri cu o dotare experimentală la zi capabilă de inovare tehnologică, realizare, validare și calificare de prototipuri și, potențial, fabricație de serie mică, necesitând (inclusiv din fonduri europene) o investiție totală de circa 500-600 milioane de euro, urmată de un buget anual pentru funcționare.

• fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf

Cercetători din România participă în programe europene pregătind generațiile CMOS de 3 nm și 2 nm, alături de întreprinderi europene cu rol de leader mondial, de pildă în fotolitografie. Grupuri de cercetare academice și instituționale au rezultate recunoscute internațional în mai multe domenii relevante, incluzând materiale noi, nanotehnologii inovative, procese specifice de fabricație, dispozitive noi în procese existente etc., utilizând o infrastructură experimentală incluzând camere albe și echipamente. Se pot imagina mai multe scenarii:

• participare minimă, cu intervenții punctuale, la invitația unor proiecte din alte țări;

crearea unui centru național de tehnologii avansate, specializat în subiecte/etape tehnologice specifice și stabilirea unor relații de colaborare cu unul sau mai mulți parteneri industriali cu o activitate economică de mare volum pentru a putea absorbi nu numai investițiile inițiale, ci și costurile de funcționare ulterioare;

Valorile orientative prezentate de Grupul de lucru: un centru pentru tehnologii utile, dar nu de vârf, ar cere o investiție de minimum 500 de milioane de euro (din PNRR, POR etc.) – sub acest nivel, ar putea executa anumite etape tehnologice, dar nu întregul proces. Investitori privați ar putea contribui la o linie de fabricație echilibrată, cu un cost de peste 1 miliard de euro (o parte din contribuția publică). O linie industrială de vârf va cere sume și mai mari, în principal din sectorul privat.

Care sunt pașii următori? Grupul de Lucru va identifica parteneri externi pentru acțiuni comune și colaborare și cere autorităților guvernamentale să creeze un mecanism comun prin care propunerea națională privind Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică „IPCEI-ME-2” să fie corelată cu PNRR, POCIDIF, POR, PNCDI și cu „echipamentele majore” ale MApN.

Citește pe Edupedu.ro mai multe detalii despre inițiativă și lista completă a inițiatorilor