Sursa foto: Pixabay
Reprezentanții unor mari companii tehnologice și IMM-uri specializate, alături de profesori și cercetători de la marile universități tehnice cer Guvernului să utilizeze fondurile europene pentru crearea unui ecosistem național în microelectronică. Scopul acestui proiect e să permită României să devină producător de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate, potrivit documentului programatic publicat de Edupedu.ro.
- Grupul de lucru funcționează sub egida Academiei Române și reunește profesori de la universitățile politehnice din București, Timișoara, Cluj și Iași, cercetători de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Microtehnologie, reprezentanți ai companiilor Continental Automotive, Infineon Technologies, NXP România, Siemens, AlfaRom, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Vest și ai Asociației Române pentru Industria Electronică și Software (ARIES).
Ce cer mai exact reprezentanții industriei și ai mediului universitar? Ca România să participe la efortul UE de atragere în Europa a lanțurilor de cercetare/dezvoltare și producție a semiconductoarelor și cipurilor utilizate în tehnologiile avansate, dată fiind creșterea exponențială a cererii la nivel global.
Cu ce fonduri ar trebui sprijinit acest efort? Investiții din bugetul UE, din bugetele naționale (inclusiv prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR) și de la sectorul privat, potrivit documentului de poziției publicat de Edupedu.ro.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
De altfel, finanțarea potențial disponibilă pentru dezvoltarea acestui domeniu în următorii 2-3 ani, la nivel european, se ridică la 145 miliarde de euro, potrivit inițiatorilor proiectului, care arată că România trebuie să urmeze tendința globală și să investească în direcția noilor tehnologii.
Ei argumentează că microelectronica este deja identificată drept obiectiv important pentru investiții în fondul european de relansare post-pandemie (RRF), iar potrivit regulamentelor Comisiei Europene 20% din PNRR trebuie să fie alocate pentru tranziția digitală.
Care sunt domeniile în care România ar putea dezvolta capacități de cercetare și producție, potrivit inițiatorilor proiectului?
– proiectare de circuite digitale
– tehnologii avansate de încapsulare
– fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf
Inițiatorii arată că România are deja activități industriale, universitare și de cercetare în acest domeniu, ceea ce ar putea permite crearea a 4-6 huburi de Inovare Digitală în marile centre unde e deja concentrată această activitate.
Grupul de Lucru consideră că România ”este bine poziționată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambițios”, arătând că are o tradiție în domeniu continuată în mai multe centre de excelență, găzduiește deja investiții industriale semnificative, de mare interes european (ca industria automobilului), incluzând unități de producție și de cercetare-dezvoltare. În plus, susțin inițiatorii, România poate mobiliza fonduri importante din resurse naționale și europene și este atractivă economic prin costuri sub media europeană.
Ce variante de investiții propune grupul de lucru:
- proiectare de circuite digitale
România este foarte activă în acest domeniu, prin cercetare de vârf în arhitecturi de procesoare (inclusiv pentru inteligență artificială), grupuri în mediul universitar și instituțional colaborând în proiecte cu sectorul privat, IMM-uri și filiale importante ale marilor firme internaționale. În plus, întreprinderilor utilizatoare din diferite domenii – inclusiv industria auto – și-au exprimat interesul de a contribui la crearea generațiilor viitoare de procesoare și alte componente înrudite. Aceste activități pot fi sprijinite prin mecanismele disponibile pentru proiecte, cu contribuții publice (posibil din PNRR sau alte surse de finanțare europene) de circa 10 milioane euro pe an.
- tehnologii avansate de încapsulare
În România există centre de expertiză în domenii specifice, un IMM specializat în încapsulare cu număr redus de terminale, integrare hibridă și eterogenă de cipuri și alte componente în cercetarea instituțională și în mari unități industriale. În IPCEI se poate concepe un scenariu de consolidare a resurselor și competențelor, suplimentate cu noi investiții pentru a crea o rețea distribuită dar coordonată central de „Hub-uri de Inovare Digitală” (cu o definiție lărgită pentru „digital”, ca mai sus), acoperind teme de interes și evitând duplicările, instalate unde există deja activități industriale, universitare și de cercetare, ca element de bază al politicii de Specializare Inteligentă a Agențiilor de Dezvoltare Regionale. Se anticipează 4—6 Hub-uri cu o dotare experimentală la zi capabilă de inovare tehnologică, realizare, validare și calificare de prototipuri și, potențial, fabricație de serie mică, necesitând (inclusiv din fonduri europene) o investiție totală de circa 500-600 milioane de euro, urmată de un buget anual pentru funcționare.
- fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf
Cercetători din România participă în programe europene pregătind generațiile CMOS de 3 nm și 2 nm, alături de întreprinderi europene cu rol de leader mondial, de pildă în fotolitografie. Grupuri de cercetare academice și instituționale au rezultate recunoscute internațional în mai multe domenii relevante, incluzând materiale noi, nanotehnologii inovative, procese specifice de fabricație, dispozitive noi în procese existente etc., utilizând o infrastructură experimentală incluzând camere albe și echipamente. Se pot imagina mai multe scenarii:
- participare minimă, cu intervenții punctuale, la invitația unor proiecte din alte țări;
crearea unui centru național de tehnologii avansate, specializat în subiecte/etape tehnologice specifice și stabilirea unor relații de colaborare cu unul sau mai mulți parteneri industriali cu o activitate economică de mare volum pentru a putea absorbi nu numai investițiile inițiale, ci și costurile de funcționare ulterioare;
Valorile orientative prezentate de Grupul de lucru: un centru pentru tehnologii utile, dar nu de vârf, ar cere o investiție de minimum 500 de milioane de euro (din PNRR, POR etc.) – sub acest nivel, ar putea executa anumite etape tehnologice, dar nu întregul proces. Investitori privați ar putea contribui la o linie de fabricație echilibrată, cu un cost de peste 1 miliard de euro (o parte din contribuția publică). O linie industrială de vârf va cere sume și mai mari, în principal din sectorul privat.
Care sunt pașii următori? Grupul de Lucru va identifica parteneri externi pentru acțiuni comune și colaborare și cere autorităților guvernamentale să creeze un mecanism comun prin care propunerea națională privind Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică „IPCEI-ME-2” să fie corelată cu PNRR, POCIDIF, POR, PNCDI și cu „echipamentele majore” ale MApN.
Citește pe Edupedu.ro mai multe detalii despre inițiativă și lista completă a inițiatorilor