Un proiect pentru reconstruirea Pieţei Matache şi revitalizarea Cartierului Buzeşti – Berzei urmează să fie dezbătut în şedinţa de joi a Consiliului Local Sector 1, scrie Agerpres.
Conform unui comunicat transmis miercuri de Primăria de sector, punctul central al investiţiei îl constituie Hala Matache, unde vor fi integrate elemente din construcţia originală. Hala îşi va păstra destinaţia de piaţă agro-alimentară, iar administraţia locală îşi propune să atragă aici producătorii din jurul Capitalei.
„Pentru revitalizarea zonei din jurul pieţei, Primăria Sectorului 1 implementează cele mai bune modele din alte capitale europene. Vrem să construim zece spaţii comerciale (Subsol + Parter+Terasă circulabilă), parcare subterană – 165 de locuri de parcare (12 locuri vor avea staţii de încărcare electrică), locuri de parcare pentru biciclete, spaţii verzi, mobilier stradal adecvat stilului arhitectural, trotuare etc”, se explică în comunicatul Primăriei.
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a menţionat că demersurile birocratice în vederea realizării acestui proiect au început în 2021, fiind finalizate studiul de fezabilitate şi restul documentaţiilor.
„Acest proiect pe care l-am trimis pe masa consilierilor locali va permite dezvoltarea urbanistică a zonei pe termen mediu şi lung. Am ţinut cont de nevoile de modernizare ale întregului cartier şi de cerinţele de conservare a clădirilor de patrimoniu care dau farmec acestui oraş. Aşa cum am spus în repetate rânduri, salvăm ce se mai poate salva din clădirile noastre reprezentative şi reconstruim ce au dărâmat primarii care nu au dat doi bani pe patrimoniul acestui oraş. Nu contează că primarul Armand sau altcineva propune acest proiect de refacere a halei şi a întregii zone învecinate, contează ceea ce lăsăm moştenire, contează ca noi să demonstrăm că se poate”, a declarat edilul.
Toate pavilioanele pieţei vor fi imobile cu „o performanţă energetică foarte ridicată”, cu un consum de energie aproape egal cu zero, susţine Primăria. Accesul auto va fi interzis în interiorul întregii zone.
„Punctul central al întregii investiții îl constituie Hala Matache (Subsol+ Parter), care va păstra destinația de piață agro-alimentară. Vom integra elemente din construcția originală. Aici vrem să atragem producătorii din jurul Capitalei. Implementăm cele mai bune modele din alte capitale europene pentru a revitalizarea zonei din jurul pieței. Vrem să construim zece spații comerciale (Subsol+ Parter+ Terasă circulabilă), parcare subterană – 165 de locuri de parcare (12 locuri vor avea stații de încărcare electrică), locuri de parcare pentru biciclete, spații verzi, mobilier stradal adecvat stilului arhitectural, trotuare etc. Toate pavilioanele pieței vor fi imobile cu o performanţă energetică foarte ridicată, cu un consum de energie aproape egal cu zero”, a transmis Clotilde Armand.
Pentru realizarea acestui proiect, administraţia locală a colaborat cu arhitecţi, cu membri ai comunităţii din zonă, comercianţii din piaţă şi societatea civilă.
„Lansez aici un apel public către cetăţeni, arhitecţi, ONG-uri şi politicieni din toate partidele: Haideţi să reconstruim o parte din istoria oraşului cu toată priceperea noastră! Suntem datori bucureştenilor să refacem o parte din istoria acestui oraş care a fost distrusă abuziv de fostele administraţii locale”, a transmis Armand.
„Hub cultural și pol al gastronomiei”
Economedia scria, la începutul anului 2022, că Piața Matache, punct de atracție al Bucureștiului de un secol și jumătate, va trece printr-o schimbare radicală. Ce înseamnă acum tradițional o piață va deveni un „hub cultural și un pol al gastronomiei autohtone”. Sau cel puțin vrea Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand.
Spațiile comerciale adiacente pieței agroalimentare pătrați vor fi demolate, pentru a lăsa locul unor noi construcții, unde vor fi ateliere meșteșugărești, spații cultural-educaționale pentru învățarea de meserii și deprinderea de aptitudini, cafenele, restaurante și food-truck-uri, târguri tematice, potrivit specificațiilor din Caietul de Sarcini. Toate construcțiile noi ar trebui să respecte cele mai noi prevederi europene privind economiile de energie și apă.
„Construcție nouă cu regim de înălțime S+P+E: Subsol pentru parcare de 350 mașini și spații tehnice în suprafață de aproximativ 10.768 mp; Parter pentru spații publice și spații comerciale în sistem pavilionar accesibil din galerii acoperite, alimentație publică, acces auto în suprafață de aproximativ 8.000 mp; Etaj pentru zona lounge, concerte, open cinema, cafenele, bar, în suprafață de aproximativ 4.800 mp și terase în suprafață de aproximativ 3.200 mp; Amenajare teren pentru asigurarea circulațiilor, configurarea căilor de acces, amenajare spații verzi, mobilier și dotări urbane în suprafață de aproximativ 3.725,50 mp.”, este descrierea din SICAP a licitației.
În traducere, ce înseamnă acum aglomerarea de spații comerciale adiacentei pieței propiru-zise ar urma să fie demolate, iar în locul lor ar trebui să apară o construcție nouă, cu o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați, cu regim de înălțime 1S + P + E, unde vor fi fi integrate toate obiectivele dorite de PS1. În plus, aici va fi și o parcare, alei pietonale, spații publice. Practic, Primăria ar vrea ca Piața Matache să se transforme într-un fel de cartier cultural, care să fie pus ca reper bucureștean turistic, și nu numai pentru aprovizionare cu produse.
Piața „Matache” din București se află la intersecția Căii Griviței cu Calea Buzești, renumit loc de tranzit al comercianților de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Printre ei se afla și măcelarul Loloescu Matache. Acesta și-a început afacerea după Războiul de Independență, către 1879, când a început să se construiască vestita hală Matache. La acea vreme, intersecția Căii Griviței cu Calea Buzești se afla la marginea orașului. La 18 ianuarie 1948, Piața „Matache Măcelaru” devine piață de stat cu numele de Piața „Ilie Pintilie”. În 2012, Piața Matache a fost demolată de primarul Bucureștiului, de la acea vreme, Sorin Oprescu, pentru a putea face lărgirea străzii Buzești. Ulterior, a fost construită, pe o structură metalică, noua piață agroalimentară și chioșcuri modulare pentru diferiți comercianți, și așa arată Piața și acum.