Publicație maghiară: Cum a putut economia românească să o depășească pe cea a Ungariei?

Datele macroeconomice publicate deunăzi au provocat în Ungaria un oarecare șoc. Potrivit datelor, în privința PIB-ului pe cap de locuitor, România a depășit acum Ungaria în mod incontestabil, scrie Daily News Hungary, potrivit Rador.

România a depășit PIB-ul ungar pe cap de locuitor. În anul 2022, PIB-ul Ungariei reprezenta 77% din media europeană în privința puterii de cumpărare (PPP), după cum reieșea dintr-o relatare dată publicității de Eurostat. Or, deși, în 2021, PIB-ul României reprezenta 74,1% din media UE, în 2022, acesta a crescut, atingând un procent de 77%. Asta face ca România, Portugalia și Ungaria să se plaseze pe locul 8 pe lista generală. Acum, se pare că economia românească devine tot mai puternică, depășind-o pe cea ungară în privința PIB-ului pe cap de locuitor.

Cum a reușit economia românească să prindă din urmă Ungaria?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Pe vremea lui Ceaușescu, economia românească se afla într-o situație deplorabilă. Timp de câțiva ani, a funcționat un regim asemănător celui din RDG. Spre deosebire de aceleași perioade din Ungaria și din Iugoslavia, care aparent păreau uimitor de occidentale, dezvoltarea economică rămânea în urmă comparativ cu imaginea generală promovată în marile orașe și în localitățile frecventate de turiști. Aceste schimbări perceptibile la nivelul politicii culturale și naționale s-au răsfrânt rapid și asupra sistemului economic, după cum reiese dintr-un material apărut pe Piaceprofit.hu. Structura bazată anterior pe economie a devenit orientată spre importuri. Autromulțumirea a devenit tot mai relevantă pe plan economic în general. Revoluția română mai poate fi încă văzută drept o revoltă a foametei, fiind rezultatul sărăcirii crescânde propagate prin pârghiile sistemului de guvernare. Ulterior, România și-a început treptat existența ca țară relativ dezvoltată din punct de vedere industrial, aparent, fără niciun fel de datorii externe. Pe vremea regimului lui Kadar, Ungaria a acumulat una dintre cele mai mari datorii externe pe cap de locuitor, în vreme ce România și-a achitat datoriile în valută.

Nivelul datoriilor ca factor-cheie

În principal, venirea din urmă a României poate fi atribuită mai ales nivelului izbitor de moderat al datoriei. Asta adăugându-se fluxului de capital primit începând de la sfârșitul anilor ’90. În același timp, Ungaria se confuntă cu noi și noi crize ale datoriilor or, asta se întâmplă încă din anii ’70, cele mai substanțiale resurse publice fiind consumate de propriile datorii. Conform celor de mai sus, principala explicație a dinamicii românești se poate regăsi în rata scăzută a datoriilor și în nivelul acestora care, chiar și în condițiile crizei provocate de COVID, nu au depășit 50% la nivelul PIB-ului.

Citește și:

GRAFIC. România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor și se apropie de Ungaria și Polonia la indicatorul “productivitate”. Economiști: “Sustenabilitatea evoluției pozitive va necesita intervenții importante în viitor”