Foto: Dreamstime
România a ajuns anul trecut la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, arătau datele Eurostat publicate luna trecută. Productivitatea muncii a avut o creștere dinamică în ultimii ani, ceea ce oferă o bază solidă acestei dezvoltări, arată o analiză realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Cu toate acestea, economiștii subliniază că România rămâne în a doua jumătate a clasamentului european, iar sustenabilitatea evoluției pozitive de până acum va necesita intervenții importante în viitor, de exemplu pentru soluționarea deficitelor gemene.
Datele Eurostat: România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia la PIB exprimat în paritatea puterii de cumpărare
În 2022, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS) a variat între 59% din media UE în Bulgaria și 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimări preliminare). Indicatorul României a urcat anul trecut la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și Portugalia. Ne aflăm, încă, înspre coada listei, cu doar cinci țări care au procente sub cel înregistrat de țara noastră.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Datele arată diferențe substanțiale între membrii UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, utilizat pentru a măsura activitatea economică. În 2022, Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri de PIB pe cap de locuitor (161% și, respectiv, 134% peste media UE). Acestea erau urmate la distanță de Danemarca (36% peste media UE), Țările de Jos (30%), Austria (25%), Belgia (21%), Suedia (19%) și Germania (17%). În schimb, Bulgaria (41% sub media UE), Slovacia (33%) și Grecia (32%) au înregistrat cel mai mic PIB pe cap de locuitor.
În acest an, România a ajuns la un procent de 77%, la un nivel egal cu Portugalia și Ungaria. În anul precedent, România era la 73%, Portugalia la 74% și Ungaria la 76%.
Dacă ne uităm la cifre pe termen mai lung, putem spune că România a făcut cale lungă: PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare al țării la aderarea în UE reprezenta mai puțin de 40% din media UE, iar până la sfârșitul anului 2021 am ajuns la 73%.
Analiza Economic Monitor: România avansează la indicatorul PIB, dar și la productivitate
Conform celor mai recente date Eurostat, România a ajuns din urmă pe Portugalia și Ungaria în privința produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), adică în termeni ce ține cont de diferențele dintre nivelul de preț al diferitelor țări, amintește Csíki Ottó, membru în cadrul echipei de cercetare Romanian Economic Monitor și doctorand. Acesta subliniază și felul în care România a urcat pe această “scară”. “În anii precedenți, România se afla sub aceste două țări în privința indicatorului menționat, în 2011 de exemplu Portugalia se afla la valoarea de 78%, Ungaria la 67%, pe când România la doar 55%. Cele mai recente date publicate arată astfel că în România PIB-ul pe cap de locuitor a avut o creștere mult mai dinamică față de aceste țări. Același lucru se poate constata dacă România este comparată cu alte țări membre ale UE din regiunea est-europeană, precum Bulgaria, Poloni, Slovacia sau Cehia”, completează Csíki Ottó.
Cât de realistă este această evoluție și există într-adevăr un fundament economic în spatele acestor rezultate remarcate și la nivel european? Pentru a răspunde la această întrebare, echipa de cercetare Romanian Economic Monitor a analizat și un alt indicator, și anume productivitatea muncii, pentru a identifica dacă putem vorbi într-adevăr de o creștere a valorii adăugate create de angajații companiilor din România.
Economiștii precizează că diferența dintre cei doi indicatori este că productivitatea ia în considerare doar populația angajată pe piața muncii, pe când PIB-ul pe cap de locuitor se bazează pe dimensiunea întregii populații, ceea ce în condițiile actuale demografice poate oferi o radiografiere mai puțin precisă. “Productivitatea muncii în România a avut într-adevăr o creștere dinamică în ultimii ani, ceea ce a condus până la urmă la o creștere reală a PIB-ului pe cap de locuitor, România reducând astfel decalajul față de media UE”, menționează Csíki Ottó.
Dinamica productivității muncii, încurajatoare. Dar avem decalaje mari între regiuni și probleme cu deficitul
Analizând evoluția productivității muncii se constată faptul că deși România se află momentan în spatele majorității țărilor din regiune, devansându-i doar pe vecinii bulgari, dinamica creșterii acestui indicator este cea mai rapidă din regiune, notează analiza.
“Dacă acest trend se menține, există șansa ca România să ajungă din urmă țările din regiune și în privința acestui indicator. Din perspectivă istorică, productivitatea muncii a avut deja o creștere semnificativă în anii premergători aderării României la UE. Pregătirile și reformele economice pentru a pregăti aderarea României la UE au dinamizat în mod vizibil productivitatea sectoarelor economice. După aderare, fondurile semnificative primite din partea UE, respectiv încrederea ridicată a investitorilor străini în România a adus nu numai investiții și dezvoltări în mediul de afaceri, dar și un surplus de cunoștințe și know-how, care au determinat o creștere continuă a productivității muncii, angajații companiilor din România producând din ce în ce mai mare valoare economică adăugată. Evoluțiile din sectorul IT sau serviciile profesionale sunt exemple elocvente în acest sens care contribuie enorm la creșterea valorii medii a PIB-ului pe cap de locuitor”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Chiar dacă și acest indicator arată un trend pozitiv, economiștii avertizează că datele trebuie privite cu precauție, în context. “Chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor a crescut dinamic, decalajele dintre diferite teritorii ale României, respectiv diferite clase sociale rămân alarmante, ceea ce se poate observa și în inegalitățile privind salariile populației (o analiză pe acest subiect puteți citi AICI, n.red.). Un alt aspect important de punctat este sustenabilitatea pe termen lung a creșterii productivității și a PIB-ului pe cap de locuitor. Finanțarea și sustenabilitatea acestor evoluții rămâne sub semnul întrebării din perspectiva deficitelor gemene cu care se confruntă România, adică un deficit bugetar mare, respectiv un deficit al balanței comerciale. Rezolvarea cât mai rapidă a acestei probleme trebuie să reprezintă o prioritate pentru politica economică a țării, soluționarea deficitelor gemene fiind o importantă precondiție a sustenabilității evoluțiilor favorabile privind situația economică a României”, subliniază Szász.
În ceea ce privește deficitul, menționăm că deficitul guvernamental al României a fost aproape dublu faţă de media europeană în 2022, potrivit datelor Eurostat, iar România e pe locul 3 în UE, după Italia și Ungaria. În ceea ce privește datoria guvernamentală, România este la jumătate din media UE și ocupă locul 18.
“Vecinii” de clasament urmăresc cursa
Vecinii noștri de clasament urmăresc și ei cu interes aceste evoluții, după cum a constatat profesorul de economie din România, aflat, săptămâna trecută, cu o echipă studențească a UBB la o competiție internațională de studii de caz în afaceri. Global Business Case Competition 2023 a fost găzduită de University of Washington din Seattle (SUA), iar echipa clujeană a concurat printre cele 12 universități din întreaga lume selectate să participe la finala concursului. “La acest concurs a participat și o echipă portugheză, campioana ediției din anul precedent. Pe lângă detaliile competiției, un subiect interesant de discuție în cadrul evenimentului a fost și evoluția pozitivă a României în privința PIB-ului pe cap de locuitor, acest lucru fiind subliniat chiar de membrii echipei portugheze. În cadrul discuțiilor din pauzele competiției s-a menționat și faptul că, pe când Portugalia a stagnat în ultimul deceniu față de media UE, România a avut un proces de convergență mult mai accentuat, ajungând astfel la același nivel cu Portugalia în 2022”, spune Szász Levente.
Mai multe pe această temă:
FOTO Economia României a ajuns din urmă economia Portugaliei – publicație portugheză