Ucraina / Sursa foto: Pixabay
Ucraina a avertizat că Rusia „aproape a finalizat” comasarea forțelor militare care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, crescând astfel temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment, relata CNN, în urmă cu câteva ore. Potrivit celui mai recent raport al Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia a desfășurat până acum peste 127.000 de militari la frontiera ruso-ucraineană. Cât de afectate ar putea fi relațiile economice dintre România și Ucraina, în cazul unui conflict? Economedia a realizat în acest context un tablou al business-ului dintre cele două țări.
Comunitatea românească reprezintă a treia etnie ca pondere din Ucraina, iar relațiile economice nu sunt de neglijat. În primele opt luni ale anului România a avut schimburi comerciale cu Ucraina de peste 1,5 miliarde de dolari, companiile de energie sunt cu ochii pe vecinii de la nord, avem programe europene comune de zeci de milioane de euro și peste 1.000 de firme ucrainene în România.
Cum stăm cu afacerile? Ce importăm, ce exportăm? Peste 1.000 de firme ucrainene în România
Cele mai recente date ale Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei arată că în perioada ianuarie-august 2021 volumul schimburilor comerciale cu bunuri între Ucraina şi România a constituit 1,51 miliarde de dolari, în creștere de la 1,2 miliarde de dolari în perioada ianuarie-septembrie 2020. Din această sumă, exportul ucrainean către România reprezintă 992,65 milioane de dolari dolari (ianuarie-septembrie 2020 – 760,14 milioane de dolari), iar importul – 524,82 milioane dolari (ianuarie-septembrie 2020 – 444,36 milioane de dolari). Soldul comercial a constituit 467,82 milioane de dolari în favoarea Ucrainei, conform datelor prezentate de Ambasada Ucrainei în România.
Principale grupe ale exportului din Ucraina în România au fost metalele feroase, care reprezintă 16,6% din volumul total al exportului, maşini, aparate, echipamente electrice – cu 15,7%, minereuri, zgură şi cenuşă – 14,9%, lemn şi produse din lemn – 7,9%, combustibili minerali – 6,7% și încălțăminte – 4,4%.
Principale grupe ale importului din România în Ucraina au fost: mijloace de transport terestre – 19% din volumul total al exportului, maşini, aparate, echipamente electrice – 15,7%, aeronave – 9,0%, plastic – 6,4%, lemn şi produse din lemn – 5,8%, combustibili minerali – 5,7%, reactoare nucleare – 5,3%.
Cele mai recente date ale Ministerului Afacerilor Externe arată că la 31 octombrie 2020 erau înregistrate, în România, un număr de 1.004 societăți mixte româno – ucrainene, cu un capital total investit de 112,55 milioane de dolari. Ucraina ocupă astfel locul 31 în topul investitorilor străini, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.
În schimb, nu există date cu privire la numărul de companii româno – ucrainene înregistrate în Ucraina.
România, interesată de sectorul energetic ucrainean
România și Ucraina au colaborat și în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, arată o prezentare a Institutului Polonez de Afaceri Internaționale. În iunie 2020, guvernul României a oferit 1,7 milioane de euro pentru achiziționarea de consumabile medicale. În plus, împreună cu Polonia și 11 membri ai UE, în ianuarie 2021 a determinat Comisia Europeană să includă țările Parteneriatului Estic în programul de asistență pentru vaccinuri al UE. Anterior, în aprilie 2021, România a fost sprijinită de Forțele Aeriene Ucrainene în transportul de echipamente medicale din China.
Analiza Polish institute of International Affairs subliniază că, în ciuda contactelor politice limitate, România și Ucraina doresc să consolideze relațiile comerciale și sociale. În 2020, cele două state au deschis un punct de trecere cu feribotul pe Dunăre, dar și-au propus și să construiască un pod peste Tisa. În ciuda creșterii comerțului, în 2019 exporturile românești către Ucraina s-au ridicat la doar 616 milioane de euro (0,9% din totalul exporturilor), iar importurile din Ucraina au însumat doar 931 de milioane de euro (1,1%).
Investiții românești modeste în Ucraina
Investițiile românești în Ucraina au totalizat doar 17 milioane de euro (pentru comparație, în Moldova sunt de 299 de milioane de euro). Pentru consolidarea acestui domeniu de cooperare, prim-miniștrii de la vremea respectivă , Florin Cîțu și Denys Shmyhal, au convenit telefonic în februarie 2021 să reia lucrările Comitetului Economic Mixt. În ultimii 13 ani, acesta s-a întâlnit doar de două ori, iar acordurile sale din 2017 privind cooperarea bancară, de aplicare a legii și de infrastructură de afaceri nu au fost încă implementate.
România devine un partener din ce în ce mai important pentru sectorul energetic ucrainean, arată analiza poloneză. În UE țara are, după Olanda, cele mai mari resurse de gaze și extracție de minerale din zăcăminte nou descoperite de la Marea Neagră. În 2019, operatorii de stat au convenit să vândă și să stocheze stocurile de gaze românești în Ucraina. În februarie 2021, Cîțu și Shmyhal au anunțat viitoare discuții între ministere și operatori cu privire la participarea României la diversificarea în continuare a furnizării de gaze și sincronizarea planificată a rețelei electrice a Ucrainei cu UE.
După cum a scris Economedia aici, chiar miercuri, compania românească Transgaz și operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (LLC Gas OTS) au demarat un proiect prin care, din 2026, 290 de milioane de mc de gaze (3,06 milioane kWh) vor putea fi „împinse” din sistemul nostru de transport către cel al vecinilor. Perioada coincide cu cea de extracție a gazelor din Marea Neagră.
Companiile de energie, cu ochii pe Ucraina
Ucraina este o țară de interes pentru companiile din domeniul energiei.
În aprilie 2020, conform Profit.ro, compania petrolieră românească Expert Petroleum Solutions SRL, parteneră cu OMV Petrom, fondată de doi foști manageri ai gigantului mondial al serviciilor la sondă Schlumberger și controlată printr-o entitate juridică înregistrată în Luxemburg, a semnat cu UkrGasVydobuvannya, cel mai mare producător ucrainean de gaze naturale, deținut de stat, un contract pe 15 ani de creștere a producției pe mai multe perimetre mature din Ucraina, pentru care a concurat cu un consorțiu din China.
În februarie 2021, Grupul ucrainean Naftogaz a semnat un memorandum de înțelegere pentru cooperarea cu cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei – OMV Petrom, cu sediul în România. Naftogaz și OMV Petrom vor căuta să stabilească proiecte comune de explorare și producție a gazelor în Ucraina, potrivit unui comunicat al companiei din Ucraina, citat de Economica.net.
O colaborare în domeniul energiei ar aduce avantaje pentru cele două țări, arată o analiză Contributors. „În fiecare stat există o câte o companie națională care se ocupă de gaz sau de energie electrică. Dacă există vointă politică, companiile respective vor respecta această voință. Dacă luăm primul punct al propunerii ucrainiene de colaborare în vederea extracției hidrocarburilor din Marea Neagră, lucrurile devin interesante. Interconectarea conductelor de gaze ar face cu adevarat România un hub energetic: Ucraina va rămâne la un moment dat fără gazul rusesc și România ar putea să o aprovizioneze. Și pentru energia electrică lucrurile sunt similare pentru ambele sensuri de transport. Poate România să fie interesată de capacitățile de stocare de gaz natural aflate în Ucraina? După o analiză se poate afla! Știind interesele statelor din flancul estic (o parte în vecinătatea Ucrainei) care sunt membre în I3M (Polonia și Țările Baltice) este posibilă realizarea unei piețe comune interesantă și puternică, adăugând la socoteală existența terminalelor de gaz natural lichefiat din Polonia și conductele ucrainiene, care ar putea aduce gazele naturale americane în România. România, oricât de distrusă ar avea industria energetică (distrusă de grupuri de interese nelegitime), tot are specialiști și experiență. Numai să ne gândim la reconversiile cetralelor de pe cărbune pe gaz”, arată analiza Contributors, semnată de Cosmin Păcuraru.
Programe comune de zeci de milioane de euro
Programului Interreg NEXT România-Ucraina are ca obiectiv Dezvoltarea durabilă a ariei de graniță dintre cele două țări prin finanțarea unor proiecte comune. Bugetul programului va fi constituit din contribuția FEDR din partea României la acest program, care este de 25,35 milioane de euro, la care Uniunea Europeană va adăuga o contribuție cel puțin egală din fondurile instrumentului european pentru vecinătate și cooperare internațională, NDICI. În noiembrie, Comitetul Comun de Programare a aprobat primul draft de program.
Programul Operațional Comun România-Ucraina ar urma să finanțeze proiecte de peste 50 de milioane de euro. Conform datelor prezentate în decembrie, una dintre cele mai importante realizări ale programului constă în efectuarea de plăți de 27 milioane de euro, reprezentând 45% din fondurile europene alocate programului, estimându-se a fi plătite încă 3 milioane de euro până la finalul anului.
Până la data reuniunii din decembrie, au fost contractate 64 de proiecte care primesc finanțare prin program, din care 49 de proiecte sunt de tip SOFT (proiecte care nu includ componenta de infrastructură sau au o componentă de infrastructură mai mică de 1 milion de euro), 11 proiecte de tip HARD (care au o componentă de infrastructură mai mare de 1 milion de euro) și 4 proiecte mari de infrastructură. Valoarea fondurilor europene contractate este de 50,2 milioane euro, reprezentând 83,7% din bugetul programului.
Proiectele mari de infrastructură vizează investiții în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, prevenirea criminalității și pregătirea intervențiilor în situații de urgență în județele de graniță.
Eșecul de la Krivoi Rog
În relațiile economice România – Ucraina rămâne de marcat și eșecul „parteneriatului” de la Krivoi Rog.
În vara anului trecut, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României. Ministerul explica necesitatea promovării acestui proiect de act normativ prin faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază și conservare. Partea română a identificat ca soluție optimă de valorificare a cotei sale de participație de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitație.
Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
Urmare a transformărilor politice și sociale din țările participante, după preluarea administrației Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.
În baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect.
România a investit cca. 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aprox. 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.
Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 mil tone pelete în anii 1994 – 1996 din care în anul 1994 până la 2 mil tone, însă nu mai puțin de 1, 5 mil tone.
Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea „SIDEX” S.A. Galați. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.