Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Chiar dacă datorită modificărilor adoptate în ultimii ani se poate răspunde acum mai eficient la încălcările statului de drept în statele membre, totuşi, scutul existent pentru apărarea valorilor fundamentale are puncte slabe şi nu garantează încă o protecţie deplină a intereselor financiare ale UE, se arată într-un raport publicat miercuri de Curtea de Conturi Europeană și citat de Agerpres.
Conform acestui raport, în prezent, Ungaria şi Polonia sunt afectate de mai multe măsuri bugetare legate de statul de drept, cu un impact estimat la aproximativ 22 de miliarde de euro şi, respectiv, 134 de miliarde de euro. Aceste sume nu sunt însă deocamdată tangibile, deoarece ele nu reprezintă decât impactul potenţial asupra plăţilor şi a angajamentelor viitoare până la sfârşitul deceniului. Cu alte cuvinte, consecinţele bugetare directe sunt deocamdată mult mai mici decât le-ar putea sugera aceste cifre. De cealaltă parte, blocarea de fonduri UE ar putea submina realizarea programelor şi a obiectivelor de politică ale UE, în situaţiile în care un guvern nu îşi îndeplineşte obligaţiile. Cetăţenii ar putea să fie primii care vor resimţi efectele negative, avertizează auditorii. De exemplu, se poate întâmpla ca studenţii să nu mai poată participa la programul de schimb Erasmus+.
“Noile protecţii ale UE în ceea ce priveşte statul de drept sunt un pas înainte lăudabil. Dar există unele fisuri în această armură: statul de drept este o valoare fundamentală a UE, care merită, cu siguranţă, un sistem mai rezistent”, a declarat Annemie Turtelboom, membra Curţii de Conturi Europene responsabilă de audit.
În singurul caz în care s-au luat măsuri în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea (Ungaria, 2022), propunerea de a bloca fonduri era justificată în mod corespunzător. Pe de altă parte, însă, pentru alte ţări în afara Ungariei, auditorii nu au putut verifica întotdeauna motivele pentru care s-a utilizat un instrument şi nu altul. Prin urmare, concluzia lor este că Comisia Europeană nu poate demonstra în mod transparent că interesele financiare ale UE sunt protejate în mod adecvat în toate statele membre.
În plus, auditorii UE au semnalat mai multe riscuri care ar putea submina în mod semnificativ eficacitatea pe termen lung a măsurilor bugetare şi a celor de remediere. În primul rând, problemele legate de statul de drept ar putea afecta şi alte părţi ale bugetului care nu sunt acoperite de măsurile propuse. În cazul Ungariei, măsurile luate în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea erau concentrate pe 55% din trei programe considerate a fi cel mai expuse riscului. Or, probleme similare ar putea afecta restul de 45% din aceste programe sau orice alte fonduri ale UE (cum ar fi politica agricolă comună). În al doilea rând, este posibil ca aplicarea Regulamentului privind condiţionalitatea să nu ducă la mai mult de un exerciţiu birocratic, fără o schimbare reală a situaţiei pe teren. De exemplu, anunţarea creării unei autorităţi de integritate nu asigură, în sine, în mod automat combaterea eficace a corupţiei. În fine, auditorii UE atrag atenţia asupra riscului să se regreseze în aplicarea măsurilor de remediere odată ce au fost ridicate măsurile bugetare.
Aceste riscuri par cu atât mai importante cu cât, deşi deciziile de a bloca sau a debloca fonduri ale UE ar trebui să se întemeieze pe o analiză tehnică şi juridică, consideraţiile politice ar putea juca, în ultimă instanţă, un rol major, după cum subliniază auditorii UE. Într-adevăr, auditorii avertizează că deciziile de ridicare a măsurilor bugetare, care necesită o majoritate calificată în cadrul Consiliului, ar putea fi dezbătute în acelaşi timp cu alte decizii importante care necesită unanimitate între cele 27 de state membre. Tocmai această situaţie a survenit în decembrie 2023, la câteva săptămâni după încheierea auditului, când au trebuit luate decizii în ceea ce priveşte Ungaria referitor la statul de drept în acelaşi timp cu votul privind negocierile de aderare cu Ucraina la care Ungaria a obiectat iniţial.