sursa foto: Info Sud-Est/ Imago Studio
Management defectuos și schimbător, lipsa de indicatori de performanță, terenuri nevalorificate, un grad redus de realizare a investițiilor și infrastructura portuară, rutieră și feroviară învechită sunt câteva dintre problemele descoperite de Curtea de Conturi care a realizat un audit la Portul Constanța.
Raportul arată că, „din punct de vedere al cantității de marfă manipulată, în perioada auditată Portul Constanța și-a îmbunătățit poziția în topul porturilor europene care transportă anual peste un milion de tone de mărfuri. Cu toate acestea, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantității de marfă manipulate prin porturile maritime, deși Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă. În ce priveste traficul de containere, Portul Constanța nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate. Spre deosebire de Portul Constanța, unele porturi europene au raportat creșteri substanțiale în ce privește traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanța si-a pierdut poziția în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcție de volumul containerelor manipulate”, arată raportul.
În Portul Constanța, traficul de containere a scăzut de la 6,89 milioane de tone în anul 2016, la 6,18 milioane de tone anul 2021. Creșterea din anul 2022 a mărfurilor containerizate s-a datorat în principal conjuncturii externe, mai arată raportul.
Din punct de vedere al tarifelor aplicate la navele maritime, Portul Constanța este competitiv față de porturile concurente de la Marea Neagră, dar nu este competitiv față de porturile de la Marea Adriatică.
În opinia echipei de audit, este necesară o analiză a politicii tarifare, precum și a costurilor pe care se fundamentează valoarea tarifelor, în vederea creșterii atractivității și competitivității portului, ca alternativă la rutele actuale de transport al mărfurilor.
Raportul mai arată că terminalul de pasageri al Portului Constanța a fost subutilizat în perioada auditată. Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au facut escală în Portul Constanța a fost nesemnificativ și a scăzut față de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate.
Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar și terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic. Acestea constitue un potențial major de dezvoltare a Portului Constanța, care ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor companiei și la consolidarea rolului strategic al portului în regiune.
Gradul de realizare a investițiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanța și, implicit, la creșterea atractivității și competitivității portului. Din cele 19 proiecte de investiții prevăzute în Master Planul Portului Constnața, în perioada 2016-2022 au fost finalizate doar 2 proiecte.
Pentru fluidizarea și descongestionarea traficului de marfã din port, au fost alocate în anul 2022, din fondul de rezervă a statului, 222 de milioane de lei pentru lucrări de întreținere și reparație a liniilor de cale ferată din incinta portuară (darea în exploatare a circa 95 de linii de cale ferată închise circulației). Din cei peste 250 km de linii de cale ferată pe care CN CFR îi are în administrare în Portul Constanța, până în prezent au fost reabilitați doar 32,5 km.
Compania utilizează unele aplicații software și echipamente IT învechite, pentru care producătorii nu mai asigură suport tehnic și update-uri. Sistemul informatic integrat, conceput în anul 2001 pentru acoperirea principalelor activități specifice administrației portuare, nu mai corespunde cerințelor actuale de management și de raportare ale companiei. Infrastructura hardware și software a acestui sistem este uzată fizic și moral si nu mai acoperã la un nivel optim nevoile companiei.
„La porturile administrate de CNAPM CT, schimbul de date între membrii comunității portuare se realizează preponderent prin e-mail, fax, poștă, telefon, dar și prin aplicatii informatice puse la dispoziție de autoritățile cu atribuții în domeniul naval – CNAPM CT, Autoritatea Navală Română, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A.”, mai arată raportul.
Potrivit acestuia, programele de investiții ale operatorilor portuari nu au fost analizate și integrate într-un plan de dezvoltare a Portului Constanța, în vederea adaptării la cerințele pieței.
Demersurile Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime și ale autorităților competente au asigurat în mică măsură prevenirea degradării infrastructurii rutiere, atât în Portul Constanța, cât și pe rețeaua de drumuri care leagă Portul Constanța.
Raportul mai menționează și instabilitatea managerială ca un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, pe termen lung, care să conducă la creșterea performanțelor și a competitivității companiei.
În perioada auditată, nici contractele de mandat ale administratorilor provizorii, nici cele ale administratorilor numiți definitiv, nu au cuprins obiective și criterii de performanță, contrar prevederilor OUG 109/2011.
Curtea de Conturi a României a desfăşurat, în perioada 28 februarie – 8 decembrie 2023, o misiune de audit al performanţei cu tema „Performanţa administrării infrastructurii porturare şi a conectivităţii Portului Constanţa la infrastructura naţională de transport rutier şi feroviar”, arată documentul trimis, luni, de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, spre informare, comisiei de industrii şi comisiei pentru transporturi. Astfel, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT) şi-a îndeplinit parţial obiectivele şi atribuţiile privind administrarea infrastructurii portuare din Portul Constanţa, arată concluzia generală a Curţii de Conturi, în urma acestui audit. „Performanţa activităţii portuare a fost afectată semnificativ de acţiunea/inacţiunea instituţiilor statului cu atribuţii în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum şi în administrarea infrastructurii rutiere şı feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producţie şi consum”, mai arată raportul Curţii de Conturi.
„Concluzia generală care s-a desprins în urma efectuării misiunii de audit a fost aceea că CNAPM CT şi-a asumat şi îndeplinit parţial obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite legal referitoare la activitatea de administrare a infrastructurii portuare din Portul Constanţa. Performanţa activităţii portuare a fost afectată semnificativ de acţiunea/inacţiunea instituţiilor statului cu atribuţii în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum şi în administrarea infrastructurii rutiere şı feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producţie şi consum”, mai spune documentul.