Raport: Creșterea economică va încetini cu 1,2% în Uniunea Europeană în 2023/ România și Croația vor înregistra o creștere relativ puternică/ Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia vor înregistra doar o creștere ușoară

Pentru 2023, Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) prevede o încetinire a creșterii la o medie de 1,2% pentru membrii UE din regiune – deși asta înseamnă că ar trebui totuși să crească de peste două ori mai repede decât zona euro (0,5%). România (trei procente) și Croația (2,5%) vor înregistra o creștere relativ puternică, în timp ce țările din Visegrád (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) vor înregistra doar o creștere ușoară, în medie de 0,6%, potrivit noilor previziuni de vară ale wiiw pentru 23 de țări din regiune, citat de Emerging Europe.

Potrivit raportului, economiile din Balcanii de Vest vor înregistra o creștere medie de 1,9%. Muntenegru (3,5%), Kosovo (3,4%) și Albania (3,3%) vor avea o creștere economică de peste 3%. Creșterea va fi mai lentă în Serbia (1,3 %), Bosnia și Herțegovina (1,5 %) și Macedonia de Nord (1,6 %).

Chiar dacă majoritatea țărilor din regiune, cu excepția Ungariei, ar trebui să evite o recesiune pe parcursul întregului an, acestea vor suferi o scădere a creșterii economice față de anul trecut.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În pofida rezistenței impresionante de care a dat dovadă în fața consecințelor economice ale războiului din Ucraina, creșterea fragilă a multor economii din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) se află sub presiune, mai menționează raportul.

Potrivit prognozei, inflația încă ridicată, înăsprirea politicii monetare și un mediu internațional slab, toate acestea cântăresc puternic asupra economiilor din regiune. Acest lucru reiese din noile previziuni de vară ale Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) pentru 23 de țări din regiune.

După o afișare deja mediocră în trimestrul al patrulea din 2022, creșterea în multe țări s-a oprit în primul trimestru al anului în curs – și chiar a alunecat în teritoriu negativ în Polonia, Cehia și Ungaria.

„În afară de scăderea veniturilor reale, acest lucru se datorează în principal recesiunii din Germania și prețurilor ridicate la energie. Industria germană, în special, are de suferit, ceea ce trage în jos țările din Visegrád, care sunt strâns legate de ea”, explică Vasily Astrov, economist senior la wiiw și autorul principal al prognozei.

Raportul mai arată că, chiar dacă majoritatea țărilor din regiune – cu excepția Ungariei (-0,5 la sută) – ar trebui astfel să evite o recesiune de un an întreg, acestea vor suferi o scădere a creșterii în 2023 comparativ cu anul precedent. Opusul este valabil pentru acele țări din regiune care au fost cel mai mult afectate de războiul din Ucraina. Rusia, în ciuda faptului că a suferit din cauza sancțiunilor și a unei scăderi puternice a veniturilor din energie, este de așteptat să crească din nou cu un procent în acest an, datorită unei industrii de apărare în plină expansiune.

După prăbușirea devastatoare din 2022 (-29,1%), Ucraina și-ar putea reveni ușor în acest an, cu o creștere de 2%. Belarus (1,9%) și Moldova (2,5%) sunt, de asemenea, așteptate să se extindă din nou în acest an, după o recesiune profundă anul trecut.

„Comparativ cu primăvara, riscurile de scădere a prognozei noastre au crescut”, spune Astrov. „Pe lângă o posibilă escaladare militară a războiului din Ucraina în orice moment, recesiunea din Germania și noi creșteri ale ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană cântăresc asupra perspectivelor. Competitivitatea industriei germane are enorm de suferit din cauza costurilor energetice care sunt mult mai mari decât în SUA. Acest lucru este, desigur, o otravă pentru economiile din Europa Centrală și de Est.”

Inflație de două cifre

Inflația și-a depășit vârful în toate țările observate. Cu toate acestea, este probabil să rămână ridicată pentru
o perioadă de timp în continuare. Potrivit raportului, în medie, aceasta va fi de aproximativ 16% în regiune în 2023, de aproape trei ori mai mare decât în zona euro (5,7%). Principalele motoare ale inflației în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est sunt prețurile ridicate la alimente și creșterea profiturilor corporatiste.

„Așadar, nu există niciun semn al unei spirale clasice a prețurilor salariale, motiv pentru care băncile centrale vor avea dificultăți în a ține inflația sub control prin majorarea ratelor dobânzilor”, explică Astrov.