sursa: Facebook/ Parlamentul European
Valoarea pieţei offline de retail a crescut cu 16% în România în 2022, aceasta fiind cea mai mare creştere înregistrată în statele din Europa Centrală, urmată de cele din Croaţia, de 13%, Polonia – 12% şi Cehia – 9%, conform unui raport McKinsey, intitulat „State of Grocery in Central Europe 2023: The battle for the new shopper”, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, principala preocupare a clienţilor din Europa Centrală, în 2022, a fost legată de creşterea preţurilor la alimente, determinată de majorarea inflaţiei. Astfel, o parte mai mare din venitul consumatorilor din acest an a fost cheltuită pe alimente. De altfel, 66% dintre români au declarat că o parte semnificativ mai mare din venitul lor este cheltuită pe alimente în 2023. Cu toate că specialiştii au fost pesimişti în evaluarea stării pieţei de retail, au subestimat impactul pe care creşterea preţurilor îl are asupra economiei şi asupra comportamentului consumatorilor. În 2023, 29% dintre români, cel mai mare procent dintre ţările participante la sondaj, au declarat că intenţionează să facă cumpărături care să le susţină un stil de viaţă mai sănătos şi să facă alegeri alimentare mai nutritive.
După şocul cauzat de creşterea preţurilor, consumatorii şi-au adaptat comportamentul de cumpărare pentru a-şi reduce cheltuielile pe termen lung. Printre aceste schimbări comportamentale se numără alegerea variantelor mai puţin costisitoare ale aceloraşi tipuri de alimente, scăderea loialităţii faţă de brandurile şi retailerii preferaţi, precum şi o tendinţă în creştere de a cumpăra mărcile proprii de alimente oferite de supermarketuri.
În ciuda ratei inflaţiei care s-a triplat în România în 2022, românii continuă să cheltuie bani pe alimente, iar valoarea pieţei offline de retail a crescut cu 16%. De altfel, România a înregistrat cea mai mare creştere dintre ţările din Europa Centrală, urmată de Croaţia, cu o creştere de 13%, Polonia – 12% şi Cehia cu 9%.
Un nou raport McKinsey, intitulat „State of Grocery in Central Europe 2023: The battle for the new shopper”, prezintă cauzele care vor afecta piaţa de retail în următoarele 12 luni. Raportul are la bază un sondaj la care au participat peste 4.500 de consumatori din cinci ţări europene, Polonia, România, Cehia, Croaţia şi Ucraina, precum şi interviuri cu reprezentanţi ai companiilor de retail şi produse alimentare ambalate.
Printre tendinţele prezentate în raport se numără: alegerea produselor alimentare cu preţ accesibil: Peste 50% dintre consumatorii din Europa Centrală şi de Est intenţionează să cumpere mai mult de la discounteri şi să economisească bani alegând alimente mărci proprii ale magazinelor. Aceste schimbări vor duce la creşterea cotei de piaţă a discounterilor, la scăderea loialităţii faţă de produsele de top ale brandurilor mari şi la o prioritizare a costului redus în detrimentul calităţii produselor. Discounterii din România au înregistrat cea mai mare creştere a vânzărilor dintre cei din ţările din Europa Centrală şi de Est, o creştere de 12% în 2022 comparativ cu media de creştere anuală înregistrată între 2017-2022.
Consumatorii apreciază confortul, sustenabilitatea şi proximitatea, dar se feresc de preţurile mari care vin la pachet cu acestea. Dezvoltarea pieţei de cumpărături online va fi afectată de creşterea preţurilor, în ciuda creşterii cotei de piaţă a acesteia cu 0,2 pp în 2022, comparativ cu 2021. Aproximativ 35% dintre respondenţi intenţionează să reducă cumpărăturile online în următoarele 12 luni, nefiind dispuşi să plătească taxele de livrare şi preţurile mai mari pe care retailerii online le percep. În schimb, vor alege cele mai bune oferte online şi offline de la diferiţi retaileri. Creşterea vânzărilor online va depinde mai degrabă de accesibilitate decât de confortul oferit de acest segment. Aproape 30% dintre respondenţii români au declarat că preferă să facă cumpărături alimentare online pentru că astfel consumă mai puţin timp, în timp ce puţin sub 10% dintre ei o fac pentru că au un portofoliu de produse mai divers din care să aleagă, subliniază raportul.
Conform unui comunicat al companiei, generaţia Z se îndepărtează de tendinţele de masă – puterea de cumpărare a tinerilor reprezintă în prezent 17% din totalul consumatorilor, dar va creşte pe măsură ce aceştia devin principalii reprezentanţi ai gospodăriei. Pentru tineri, confortul definit de proximitate sau timp mai puţin petrecut pentru a face cumpărături alimentare, e o normalitate, ei aleg mărcile proprii ale magazinelor mai mult decât alte categorii de consumatori şi sunt dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru produsele care susţin cauze importante pentru ei.
Aceşti factori obligă retailerii şi companiile de bunuri de larg consum să depună eforturi pentru excelenţă operaţională, dat fiind că 50% dintre retaileri şi companiile FMCG continuă să raporteze profitabilitate scăzută comparativ cu nivelurile atinse înainte de pandemie.
„Consumatorii par să prefere ofertele magazinelor care sunt nu doar sustenabile ci şi pun preţ pe sănătate, dar sunt tot mai precauţi în privinţa cheltuielilor mari cauzate de creşterea inflaţiei. Retailerii şi companiile de bunuri de larg consum se află într-un moment delicat, fiind nevoiţi să găsească un echilibrul între calitatea pe care o oferă şi preţul acesteia. Cu clienţii generaţiei Z care nu respectă obiceiurile de consum cu care eram obişnuiţi, retailerii se văd nevoiţi să inoveze felul în care fac business pentru a veni în întâmpinarea clienţilor lor”, a declarat Marcin Purta, partener McKinsey & Company Varşovia şi co-autor al raportului.