Raport. România în clasamentul open data: abia „începători”. Cel mai slab scor înregistrat vreodată, în 2023

România este calificată drept „începător” la capitolul open data, cel mai slab din cele patru niveluri la nivel european, arată datele publicate recent de către Comisia Europeană. România a scăzut în clasamentul european pe locul 28 în anul 2023, din totalul celor 35 de țări analizate. Este cel mai slab scor înregistrat vreodată, de când au început să fie colectate date, în anul 2015. Cel mai bun scor a fost înregistrat în anii 2016-2017, când România se clasa pe locul 11.

România înregistrează calificative slabe în special la impactul datelor deschise (39%) și la calitatea datelor deschise (60%), iar un scor mai bun este ocupat în ceea ce privește portalul de date.

Conform răspunsurilor date de România, bugetul anual pentru toate activitățile portalului național de open data (dezvoltarea și întreținerea portalului, activități de promovare și de conștientizare) este sub 200.000 de euro, iar echipa este formată din numai două persoane.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

România este singura țară care nu are o strategie națională de open data, deși există una la nivel local, în Timișoara. Totuși, există o lege care transpune o directivă europeană de open data. Strategiile privind datele deschise stabilesc principiile și obiectivele pe care țările doresc să le pună în aplicare și să le atingă în domeniul datelor deschise. În alte cazuri, principiile privind datele deschise sunt încorporate în strategiile pentru guvernarea digitală (ca în Bulgaria) sau în strategii mai ample privind datele (ca în Portugalia).

În 2023, 25 de state membre, toate cu excepția Croației și a României, au indicat că au un plan de acțiune pentru a sprijini realizarea politicilor și a obiectivelor din strategiile lor privind datele deschise. Un exemplu este Grecia, al cărei plan de acțiune are patru obiective principale. Planurile de acțiune descriu acțiunile pe care țările intenționează să le întreprindă pentru a atinge obiectivele specificate în strategiile lor.

Oficialii români chestionați în raport spun că principalele provocări cu care se confruntă țara în implementarea politicilor/strategiei de date deschise sunt lipsa resurselor alocate (atât umane, cât și financiare), lipsa de standardizare în colectarea și gestionarea datelor, lipsa unei guvernanțe coerente a datelor (inclusiv la nivelul organismelor din sectorul public).

Conform acestora, pentru a adresa aceste provocări, există activități la nivel național care abordează aceste aspecte, inclusiv punerea în aplicare a noii legislații privind interoperabilitatea și cloud-ul guvernamental, o mai mare atenție acordată dezvoltării competențelor digitale (și, în special, a cunoștințelor în materie de date deschise), cerințe de proiectare deschisă (open by design) pentru noile sisteme IT etc.

Raportul mai arată că România se confruntă cu provocarea că unele seturi de date de mare valoare se află în prezent în spatele unui paywall, astfel încât vor trebui identificate surse alternative de finanțare atunci când aceste seturi de date vor deveni gratuite. De asemenea, sunt necesare investiții pentru a îmbunătăți infrastructura națională pentru a face față cerințelor tehnice ale datelor dinamice, cum ar fi frecvența actualizărilor. În general, echipa națională constată o lipsă de înțelegere a beneficiilor mai largi ale datelor deschise în România, ceea ce duce la o reticență în ceea ce privește deschiderea tuturor seturilor de date.

Pe lângă programele de formare pentru funcționarii publici, 19 state membre (70%) au declarat că au organizat mai mult de nouă evenimente în ultimul an pentru a promova datele deschise și cultura datelor în rândul publicului larg. Doar un singur stat membru, România, nu a raportat organizarea unor astfel de evenimente.

Raportul arată că în România, mai multe instituții, cum ar fi Ministerul de Finanțe și Institutul Național de Statistică, își publică încă datele pe propriile portaluri concepute pentru datele lor specifice. Comisia încurajează însă toți furnizorii de date din sectorul public să contribuie la portalul național de date.

Pe „harta de maturitate a țării”, România are un grad de maturitate de numai 65%, unul dintre cele mai slabe din Europa, sub Bulgaria, care are un grad de maturitate de 74%. Calificative mai slabe mai au doar Muntenegru, Grecia, Croația, Islanda, Malta, Albania și Bosnia și Herțegovina.

Țările cu cele mai bune performanțe sunt Franța și Polonia (98%), Estonia și Ucraina (96%), Spania (95%) și Cipru și Lituania (94%).

Clusterele sunt după cum urmează:

• Trendsetters (96-98%): Estonia, Ucraina, Polonia și Franța.
• Cei mai rapizi (88-95%): Cehia, Slovenia, Norvegia, Danemarca, Austria, Slovacia, Irlanda, Italia, Lituania, Cipru și Spania.
• Urmăritori (73-85%): Belgia, Bulgaria, Serbia, Elveția, Ungaria, Letonia, Suedia, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda, Germania și Portugalia.
• Începători (14-65%): Bosnia și Herțegovina, Albania, Malta, Islanda, Croația, Grecia, Muntenegru și România.

Evaluarea maturității datelor deschise (Open Data Maturity (ODM) este un exercițiu anual realizat pentru a măsura progresele înregistrate de țările europene în promovarea și facilitarea disponibilității și reutilizării informațiilor din sectorul public. Cele patru dimensiuni ale maturității datelor deschise includ (1) nivelul de dezvoltare a politicilor naționale de promovare a datelor deschise, (2) caracteristicile și datele puse la dispoziție pe portalurile naționale de date, (3) calitatea metadatelor de pe portalurile naționale de date și (4) inițiativele de monitorizare a reutilizării și a impactului datelor deschise.

Raportul integral poate fi citit aici și aici. Fișa pentru România poate fi citită aici. Datele integrale pot fi descărcate de aici.