Sursa foto: Dreamstime.com © Wrightstudio
România este calificată drept „începător” la capitolul open data, cel mai slab din cele patru niveluri la nivel european, arată datele publicate recent de către Comisia Europeană. România a scăzut în clasamentul european pe locul 28 în anul 2023, din totalul celor 35 de țări analizate. Este cel mai slab scor înregistrat vreodată, de când au început să fie colectate date, în anul 2015. Cel mai bun scor a fost înregistrat în anii 2016-2017, când România se clasa pe locul 11.
România înregistrează calificative slabe în special la impactul datelor deschise (39%) și la calitatea datelor deschise (60%), iar un scor mai bun este ocupat în ceea ce privește portalul de date.
Conform răspunsurilor date de România, bugetul anual pentru toate activitățile portalului național de open data (dezvoltarea și întreținerea portalului, activități de promovare și de conștientizare) este sub 200.000 de euro, iar echipa este formată din numai două persoane.
România este singura țară care nu are o strategie națională de open data, deși există una la nivel local, în Timișoara. Totuși, există o lege care transpune o directivă europeană de open data. Strategiile privind datele deschise stabilesc principiile și obiectivele pe care țările doresc să le pună în aplicare și să le atingă în domeniul datelor deschise. În alte cazuri, principiile privind datele deschise sunt încorporate în strategiile pentru guvernarea digitală (ca în Bulgaria) sau în strategii mai ample privind datele (ca în Portugalia).
În 2023, 25 de state membre, toate cu excepția Croației și a României, au indicat că au un plan de acțiune pentru a sprijini realizarea politicilor și a obiectivelor din strategiile lor privind datele deschise. Un exemplu este Grecia, al cărei plan de acțiune are patru obiective principale. Planurile de acțiune descriu acțiunile pe care țările intenționează să le întreprindă pentru a atinge obiectivele specificate în strategiile lor.
Oficialii români chestionați în raport spun că principalele provocări cu care se confruntă țara în implementarea politicilor/strategiei de date deschise sunt lipsa resurselor alocate (atât umane, cât și financiare), lipsa de standardizare în colectarea și gestionarea datelor, lipsa unei guvernanțe coerente a datelor (inclusiv la nivelul organismelor din sectorul public).
Conform acestora, pentru a adresa aceste provocări, există activități la nivel național care abordează aceste aspecte, inclusiv punerea în aplicare a noii legislații privind interoperabilitatea și cloud-ul guvernamental, o mai mare atenție acordată dezvoltării competențelor digitale (și, în special, a cunoștințelor în materie de date deschise), cerințe de proiectare deschisă (open by design) pentru noile sisteme IT etc.
Raportul mai arată că România se confruntă cu provocarea că unele seturi de date de mare valoare se află în prezent în spatele unui paywall, astfel încât vor trebui identificate surse alternative de finanțare atunci când aceste seturi de date vor deveni gratuite. De asemenea, sunt necesare investiții pentru a îmbunătăți infrastructura națională pentru a face față cerințelor tehnice ale datelor dinamice, cum ar fi frecvența actualizărilor. În general, echipa națională constată o lipsă de înțelegere a beneficiilor mai largi ale datelor deschise în România, ceea ce duce la o reticență în ceea ce privește deschiderea tuturor seturilor de date.
Pe lângă programele de formare pentru funcționarii publici, 19 state membre (70%) au declarat că au organizat mai mult de nouă evenimente în ultimul an pentru a promova datele deschise și cultura datelor în rândul publicului larg. Doar un singur stat membru, România, nu a raportat organizarea unor astfel de evenimente.
Raportul arată că în România, mai multe instituții, cum ar fi Ministerul de Finanțe și Institutul Național de Statistică, își publică încă datele pe propriile portaluri concepute pentru datele lor specifice. Comisia încurajează însă toți furnizorii de date din sectorul public să contribuie la portalul național de date.
Pe „harta de maturitate a țării”, România are un grad de maturitate de numai 65%, unul dintre cele mai slabe din Europa, sub Bulgaria, care are un grad de maturitate de 74%. Calificative mai slabe mai au doar Muntenegru, Grecia, Croația, Islanda, Malta, Albania și Bosnia și Herțegovina.
Țările cu cele mai bune performanțe sunt Franța și Polonia (98%), Estonia și Ucraina (96%), Spania (95%) și Cipru și Lituania (94%).
Clusterele sunt după cum urmează:
- Trendsetters (96-98%): Estonia, Ucraina, Polonia și Franța.
- Cei mai rapizi (88-95%): Cehia, Slovenia, Norvegia, Danemarca, Austria, Slovacia, Irlanda, Italia, Lituania, Cipru și Spania.
- Urmăritori (73-85%): Belgia, Bulgaria, Serbia, Elveția, Ungaria, Letonia, Suedia, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda, Germania și Portugalia.
- Începători (14-65%): Bosnia și Herțegovina, Albania, Malta, Islanda, Croația, Grecia, Muntenegru și România.
Evaluarea maturității datelor deschise (Open Data Maturity (ODM) este un exercițiu anual realizat pentru a măsura progresele înregistrate de țările europene în promovarea și facilitarea disponibilității și reutilizării informațiilor din sectorul public. Cele patru dimensiuni ale maturității datelor deschise includ (1) nivelul de dezvoltare a politicilor naționale de promovare a datelor deschise, (2) caracteristicile și datele puse la dispoziție pe portalurile naționale de date, (3) calitatea metadatelor de pe portalurile naționale de date și (4) inițiativele de monitorizare a reutilizării și a impactului datelor deschise.
Raportul integral poate fi citit aici și aici. Fișa pentru România poate fi citită aici. Datele integrale pot fi descărcate de aici.