Raport USDA: În primele opt luni ale anului 2022, importurile totale de produse alimentare și agricole din România au crescut cu 14% față de aceeași perioadă din 2021/ SUA, pe locul 20 pe lista furnizorilor străini de produse alimentare și agricole ai României

alimente, mancare, legume Sursă foto: Unsplash

În primele opt luni ale anului 2022, importurile totale de produse alimentare și agricole din România au crescut cu 14% față de aceeași perioadă din 2021, arată un raport publicat marți de Departamentul American al Agriculturii (USDA). În primele opt luni ale anului 2022, importurile directe din SUA au crescut cu 17,9%, în timp ce importurile indirecte au crescut cu 16%.

Statele Unite s-au clasat în primele opt luni ale anului pe locul 20 pe lista furnizorilor străini de produse alimentare și agricole ai României, urcând o poziție față de 2021, când se afla pe locul 21. Printre exporturile notabile ale Statelor Unite către România se numără carnea de vită, peștele, soia, făină de soia, nuci, fructe uscate, produse horticole și băuturi alcoolice.

În 2021, România a importat produse alimentare și agricole în valoare de puțin peste 12 miliarde de dolari (o creștere de 17% față de 2020), din care aproximativ 1,5%, sau 182 de milioane de dolari, au provenit din Statele Unite.

Importurile totale de produse agricole ale României au ajuns la 12 miliarde de dolari în 2021, iar produsele americane reprezintă 1,5%. Potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA (BICO), în 2021, exporturile americane de produse alimentare și agricole către România au atins 82 de milioane de dolari. Cu toate acestea, potrivit datelor vamale românești, care reflectă atât livrările directe, cât și cele indirecte, România a obținut peste 182 de milioane de dolari din produse alimentare și agricole americane. Furnizorii americani livrează direct în România, în special pentru produsele în vrac și intermediare, sau prin intermediul porturilor din vestul UE din Olanda, Italia și Germania pentru produsele de valoare mai mare.

Potrivit raportului, în 2021, România a depășit media regională de creștere a PIB-ului real, susținută de o cerere internă îmbunătățită, de valori de export extinse și de fondurile de redresare și de reziliență ale UE. Cu toate acestea, inflația a crescut cu mult peste ținta stabilită, iar datoria publică a continuat să crească. Pe termen mediu, se preconizează că producția economică a țării își va reveni, susținută de sectorul serviciilor, dar vor rămâne provocări pentru finanțele publice. După o contracție de 3,9 % în 2020 din cauza COVID-19, PIB-ul real a crescut cu 5,9 % în 2021, depășind media est-europeană de 4,6 %.

Exporturile României au crescut cu 22,7%, iar importurile au crescut cu 24,8% în 2021. Activitatea industrială din România este în creștere și se preconizează că va lua avânt în următorii ani. Reziliența și durabilitatea vor modela prioritățile de investiții private și publice în dezvoltarea infrastructurii verzi și digitale. În decembrie 2021, România a primit 2,1 miliarde de dolari din partea Comisiei Europene sub formă de prefinanțare, 13 la sută din alocarea țării în cadrul Facilității pentru redresare și reziliență (RRF), care va fi utilizată pentru o tranziție ecologică, pentru sprijinirea digitalizării și pentru consolidarea rezilienței economice și sociale. În total, România urmează să primească 34,4 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2026.

Totalul importurilor agricole românești din 2021 a atins 12 miliarde de dolari, din care importurile din SUA au reprezentat 1,5% din total. Furnizorii din SUA livrează direct în România, în special pentru mărfuri în vrac și intermediare, sau prin porturile din vestul UE din Olanda, Italia și Germania. Potrivit datelor BICO, în 2021, exporturile americane de produse alimentare și agricole către România au atins 82 de milioane de dolari. Cu toate acestea, conform datelor vamale românești, care reflectă atât expedierile directe, cât și cele indirecte, România s-a aprovizionat cu produse alimentare și agricole americane în valoare de peste 182 de milioane de dolari.

Piața de retail din România, evaluată la 32,45 miliarde de dolari

În 2021, piața de retail alimentar din România a fost evaluată la 32,45 miliarde de dolari, cu peste 4.000 de magazine. Patru jucători majori reprezintă 60% din cota de piață totală, inclusiv Kaufland, Carrefour, Lidl și Profi. România se află printre primele cinci țări europene în ceea ce privește creșterea comerțului cu amănuntul (în funcție de spațiu), după Turcia, Rusia, Franța și Italia. Sectorul de retail din România s-a dublat în metri pătrați la 1.000 de locuitori în ultimii patru ani.

În conformitate cu estimările Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), vânzările totale de comerț electronic au depășit 7,3 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2021, o creștere de 10% față de 2020 (fără a include vânzările de servicii și călătorii online). Creșterea a fost mai mică decât cea prognozată inițial, în parte din cauza creșterii prețurilor la energie și a stocurilor scăzute ale producătorilor mondiali (cauzate de pandemie) care au modificat lanțul de distribuție.

Consecințele COVID-19 și restricțiile ulterioare impuse de guvern asupra întreprinderilor au afectat profund sectorul de ospitalitate, restaurante și instituții (HRI) din România. Pe cât posibil, întreprinderile HRI din România au apelat la platformele online și digitale. Mulți procesatori și distribuitori de alimente și băuturi care anterior se concentrau pe vânzările HRI și-au adaptat între timp site-urile web pentru distribuția directă către consumatori. Pentru mai multe informații despre modul în care pandemia a transformat sectoarele HRI și de retail alimentar din România, vă rugăm să consultați raportul FAS/București.

Sectorul hotelurilor, restaurantelor și al serviciilor alimentare instituționale

Deoarece la începutul sezonului turistic de vară erau încă în vigoare limitări pentru anumite destinații, cererea de turism intern a crescut semnificativ. Strategiile de redresare pentru restaurantele cu servicii complete din marile orașe vor continua probabil să includă livrarea la domiciliu și la pachet. Livrarea se bazează, de obicei, pe comenzi online prin intermediul unor aplicații mobile independente precum Glovo, Foodpanda (achiziționată de Glovo în decembrie 2021), Tazz by eMAG, Takeaway și Bolt.

Comenzile online (de la restaurante cu livrare proprie) și livrarea au devenit norma pentru mulți români care încă lucrează de acasă, iar aceste servicii sunt de așteptat să continue să se dezvolte pe măsură ce munca la distanță rămâne comună.

În 2021, atât sosirile de străini în România, cât și plecările de cetățeni români care călătoresc în străinătate au crescut față de 2020, cu 35,2% și, respectiv, 22,4%. Potrivit INSSE, în 2021, 837.000 de turiști nerezidenți au vizitat România și au cheltuit 476,6 milioane de dolari. Călătoriile de afaceri (inclusiv participarea la conferințe, cursuri, târguri și expoziții) au reprezentat principalul motiv al sejurului.

Sursă foto: Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *