Rata anuală a inflației a scăzut în iunie la 4,9%, de la 5,1% în luna mai. Serviciile s-au scumpit cu 8,8% în interval de un an

Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 a fost 4,9%, arată datele Institutului Național de Statistică. În luna mai, aceasta fusese de 5,1%. În interval de un an, cele mai mari majorări au fost înregistrate la capitolul serviciilor: +8,8%. În ciuda scăderilor, România e, de câteva luni, în topul inflației în UE.

• Indicele preţurilor de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna mai 2024 a fost 100,24%.
• Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,6%.
• Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 a fost 4,9%.
• Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 – iunie 2023) a fost 7,2%

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna mai 2024 a fost 100,06%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 – iunie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 7,3%.

În interval de un an, preţurilor mărfurilor nealimentare s-a majorat cu 6,28%, iar cele ale mărfurilor alimentare au crescut cu 1,1%. Față de luna anterioară, în iunie 2024, preţurile bunurilor de consum s-au majorat cu 0,24%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost de 2,57%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cea mai mare creştere de preţuri din ultimele 12 luni s-a înregistrat la serviciile poștale, ale căror prețuri s-au majorat cu 26,56%, urmate de medicamente, care s-au scumpit cu 23,96% și de detergenți cu o creștere a prețurilor de 21,96%. Alte creşteri însemnate de preţuri într-un ritm mai accelerat s-au înregistrat la cosmetice (11,07%) şi la articolele medicale (19,96%).

Dintre produsele alimentare, cele mai mari creşteri au fost consemnate la conservele din fructe (9,76%), la carnea de bovine (6,44%) şi cea de porcine (3,17%). Peștele proaspăt și-a majorat prețul cu 5,56%. La băuturi, prețul berii a crescut, față de perioada similară din anul anterior cu 7,21%, iar cel al vinului cu 8,04%. În privinţa mărfurilor nealimentare, tricotajele s-au scumpit în ultimul an cu 8,12%, încălțămintea cu (7,81%), articolele cosmetice și de igienă și-au majorat prețurile cu 11,07%, tutunul și țigările cu 10,7% iar combustibilii cu 5,02%

În perioada iunie 2024 – iunie 2023, cea mai mare scădere de preţuri s-a menținut la făină (-32,09%), iar prețurile energiei electrice s-au redus cu 4,76%, iar al gazelor naturale cu 10,36%.

În ciuda scăderilor, trebuie precizat că România a fost în mai, pentru a cincea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În mai, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0%), Finlanda (0,4%) şi Italia (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,3%).

Cum au crescut prețurile de la o lună la alta

Preţurile de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna anterioară au crescut cu 0,24%. În intervalul comparat, preţurile mărfurilor alimentare s-au diminuat cu -0,24%, iar cel al prețurilor nealimentare a crescut cu 0,52%, iar preţurile serviciilor s-au majorat cu 0,40%. Cele mai mari creşteri lunare s-au înregistrat la gazele naturale (9,17%), din categoria mărfurilor nealimentare. În categoria mărfurilor alimentare, cele mai mari creșteri au fost la citrice (2,37%) și mălai (1,12%). În categoria serviciilor la transportul aerian s-a constatat o scădere de preț de -9,45%, iar în cazul transportului urban o diminuare de -0,03%. În cazul mărfurilor nealimentare, tutunul şi ţigările și-au menținut prețurile egale cu ale lunii anterioare. La polul opus, cele mai importante scăderi comparativ cu luna mai au fost cele consemnate la transportul aerian cu -9,45% urmate de cele ale cartofilor cu -5,76%, cele ale conservelor de legume cu -3,96%, a făinii cu o scădere de -1,23% și a fructelor proaspete cu -1,34%.

INS precizează că în calculul inflaţiei pentru energie electrică şi gaze s-au luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale, cu modificările şi completările ulterioare.

Indicele prețurilor de consum în luna iunie 2024 față de luna iunie 2023

• Produse alimentare

Conservele din fructe: +9,76%

Pește proaspăt: +5,56%

Cafea: +4,8%

Fructe proaspete: +3,94%

Carne, preparate şi conserve din carne: +3,69%

Brânză: +3,05 %

Lapte de vacă: +1,4%

Lapte și produse lactate: +1,39%

• Produse nealimentare

Medicamente: +23,96%

Detergenți: +21,96%

Articole de igienă, cosmetice şi medicale: +16,34 %

Încălțăminte: +7,8%

Produse cultural-sportive: +6,96%

Îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie: +6,72%

Combustibil: +5,02 %

Produse de uz casnic, mobilă: +4,81 %

• Servicii

Servicii poștale: +26,56%

Apă, canal, salubritate: +15,27%

Îngrijire medicală: +11,47%

Chirie: +10,8%

Restaurante, cafenele, cantine: +10,43 %

Transport aerian: +10,16 %

Transport urban: +1,81 %

Scăderi:

Făină: -32,1%

Produse de morărit: -29,6%

Mălai: -26,27%

Ulei comestibil: -18,05%

Ulei, slănină, grăsimi: -16%

Unt: -14,37%

Zahăr: -12,4%

Legume și conserve de legume: -7,5 %

Ouă: -4,84 %

Cartofi: -3,83%

Margarină: -3,06%

Energie termică: -0,9 %

Pâine: -0,82%

BNR estimează că  rata anuală a inflației va continua să descrească, dar într-un ritm mult încetinit față de 2023

În ședința de politică monetară din mai, Banca Națională a României (BNR) a decis menținearea dobânzii de politică monetară la 7%.

Banca centrală își explică decizia de a menține dobânda spunând că rata a inflației a continuat să scadă în primul trimestru, dar mai lent decât în trimestrele anterioare, iar decelerarea s-a datorat și unor efecte de bază și plafonării impuse de stat. În schimb, au avut efecte contrare măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului și majorările salariale care au fost transferate parțial în prețuri.

Astfel, BNR estimează că rata anuală a inflației va continua să descrească, dar într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea estimată anterior.

Potrivit BNR, cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, dar cu o scădere a dinamicii anuale a PIB. Totuși, în ultimul trimestru din 2024, activitatea economică s-a comprimat cu 0,5 la sută față de trimestrul precedent.