Sursa foto: Facebook/ Maia Sandu
Parlamentul de la Chişinău, unde majoritatea este deţinută de partidul proeuropean PAS, a aprobat o strategie de apărare pe 10 ani, care prevede creşterea cheltuielilor de apărare ca parte a planului de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de news.ro.
Documentul menţionează riscurile extinderii conflictului din Ucraina, în special în jurul portului Odesa de la Marea Neagră, aproape de graniţa Moldovei.
Opoziţia pro-rusă din Cameră a ridiculizat documentul ca fiind inutil îndreptat împotriva Moscovei, având în vedere suprafaţa redusă a Moldovei şi forţele sale armate.
Membrii Partidului Socialist pro-Moscova au respins documentul ca fiind lipsit de sens. „Dacă, Doamne fereşte, vom fi supuşi unui atac din direcţia Federaţiei Ruse, cât timp credeţi că Moldova va rezista unei astfel de agresiuni?” l-a întrebat pe ministru deputatul socialist Adrian Albu. „Doar pentru că strigăm de la o tribună?”, a adăugat el.
Documentul, prezentat de ministrul apărării, Anatolie Nosatii, vizează creşterea cheltuielilor pentru apărare până în 2030 la 1% din produsul intern brut, cifrele arătând că deja sunt puse în aplicare creşterile de cheltuieli.
„Primul pas pentru punerea în aplicare a acestui lucru a fost făcut după începerea războiului din Ucraina, prin creşterea resurselor bugetare pentru apărare la 0,39% în 2022 şi 0,55% în 2023”, se arată în document.
Una dintre cele mai sărace ţări din Europa, situată între Ucraina şi România, ţară membră a UE, Moldova este candidată la aderarea la UE, cu o dată de aderare stabilită pentru 2030. Moldova nu are în vedere aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), deoarece statutul de neutralitate al ţării este prevăzut în Constituţia sa.
Potrivit documentului, statutul de neutralitate al Moldovei îi impune să stimuleze parteneriatele cu diferite ţări şi organizaţii internaţionale pentru a-şi consolida apărarea naţională.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a zguduit Moldova. Dincolo de refugiaţii primiţi şi de presiunea economică, în numeroase ocazii au aterizat fragmente de drone pe teritoriul său, în timp ce rachete îndreptate către ţinte ucrainene au trecut, chiar recent, prin spaţiul său aerian.
Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu, realeasă pentru un al doilea mandat luna trecută, deşi cu o marjă mai mică decât se anticipa, a acuzat Rusia că încearcă să îi destabilizeze guvernul.
Moldova se confruntă cu o iarnă grea, dar va depăşi această provocare, a declarat marţi preşedintele Maia Sandu la inaugurarea celui de-al doilea mandat al său. Moldova se confruntă cu o potenţială criză energetică, pe măsură ce se profilează tot mai clar ameninţarea Rusiei de a întrerupe furnizarea de gaze către regiunea separatistă transnistreană, ceea ce periclitează aprovizionarea cu energie electrică a Moldovei. „O iarnă grea nu este un secret. Dar, dragi oameni, vom trece peste ea”, a declarat Sandu la ceremonia de învestire din capitala Chişinău. „Am fost şantajaţi cu gaze şi acum cu întuneric – nu este prima dată. Dar lumina va învinge; noi vom învinge”, a transmis Sandu.
În primul său mandat, Maia Sandu a orientat Moldova spre Uniunea Europeană şi NATO, îndepărtându-se de Moscova.
