Cutremure politice, recorduri bursiere, criptomonedele şi aurul la maxime istorice – 2024 a fost un an deosebit de agitat pe pieţele financiare, arată o analiză AFP, citată de Agerpres.
Pe Wall Street, indicii bursieri Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq au atins noi maxime istorice în 2024, depăşind pragurile de 45.000, 6.000 şi respectiv 20.000 de puncte.
Analiştii sunt de părere că 2024 a fost un an excepţional, graţie performanţelor acţiunilor companiilor de tehnologie care beneficiază de inteligenţa artificială. De exemplu, acţiunile producătorului de cipuri Nvidia au înregistrat un salt de aproape 180%.
Recorduri bursiere au fost înregistrate şi în Europa, dar într-o măsură mai mică decât pe Wall Street. Indicele Dax al bursei de la Frankfurt, graţie avansului acţiunilor producătorului de software SAP (creştere de 70%) şi Siemens Energy (creştere de 319%), a depăşit pragul de 20.000 de puncte.
Anul bursier 2024 a fost unul puternic marcat de evoluţiile politice. Pe Wall Street, victoria lui Donald Trump a dat un impuls indicilor bursieri americani, investitorii fiind încurajaţi de promisiunile de relaxare a reglementărilor şi diminuare a impozitelor făcute de candidatul republican. Cotaţia acţiunilor Tesla, producătorul de automobile electrice controlat de Elon Musk, un susţinător al lui Donald Trump, aproape s-au triplat după minimul atins în luna aprilie.
În Franţa, dizolvarea Adunării Naţionale a afectat în mod negativ evoluţia indicelui bursier CAC 40, care înregistra o creştere de 6% până în luna iunie, pentru ca ulterior să piardă 2,15%. O dovadă a îngrijorărilor investitorilor, diferenţa între randamentele la care se împrumută Franţa şi Germania pe zece ani a crescut, ajungând la 0,80 puncte procentuale la finele anului, de la 0,50 puncte procentuale la începutul anului.
Profitând de promisiunile de relaxare a reglementărilor făcute de Trump, cotaţia bitcoin a depăşit pragul de 100.000 de dolari în 2024, după un salt de peste 120%. Uncia de aur a stabilit la rândul său un nou record, pe fondul tensiunilor geopolitice care au accentuat rolul său de valoare de refugiu. Materiile prime, precum cafeaua sau cacao, au atins şi ele noi maxime istorice, impulsionate de condiţiile meteorologice nefavorabile.
2024 a fost şi anul unor decizii importante în domeniul politicii monetare. Marile bănci centrale au demarat în acest an ciclurile de reducere a dobânzilor de referinţă, după ce anterior au dus costul creditului la niveluri istorice pentru a contracara inflaţia. “Balul” a fost deschis, în luna martie, de Banca Naţională a Elveţiei, urmată de Banca Centrală Europeană în luna iunie, Banca Angliei în august şi Rezerva Federală americană în septembrie.
Anul 2024 a fost anul în care prăpastia între performanţele acţiunilor americane şi acţiunile europene s-a adâncit, cu un decalaj de performanţă fără precedent de 25%. Acest decalaj reflectă o economie americană puternică, cu un ritm de creştere şi câştiguri de productivitate importante. În contrast, performanţa modestă a economiei zonei euro şi conjunctura slabă din China, un partener comercial crucial, au afectat acţiunile companiilor europene.
Speranţa pentru 2025 este ca recentele măsuri de relansare anunţate de autorităţile chineze vor putea susţine bursele europene.
