Revoltă în PNL față de înființarea super-agenției care i-ar transforma pe Marcel Ciolacu și Marian Neacșu în șefi absoluți ai tuturor companiilor controlate de ministere, primării și consilii județene. Premierul Ciucă a dat undă verde agenției cu angajați plătiți cu 50% în plus față de restul bugetarilor

Parlamentarii PNL s-au revoltat la începutul acestei săptămâni față de un proiect de lege, inițiat – culmea – chiar de guvernul Ciucă, ce înființează o super-agenție de control absolut asupra tuturor companiilor cu capital de stat, potrivit informațiilor G4Media. Agenția AMEPIP, despre care Economedia a scris în exclusivitate încă din decembrie 2022, va fi sub controlul premierului și al secretarului general al guvernului.

Proiectul de lege pentru înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost adoptat de guvern în decembrie 2022 și trimis în Parlament. La acel moment, nici premierul Ciucă și nici alți lideri PNL nu au avut obiecții. Între timp, proiectul de lege a fost deja votat de Senat și a ajuns pentru dezbateri. Camera Deputaților este cameră decizională.

Pe scurt, proiectul de lege înființează o super-agenție (AMEPIP) care va pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din proiect arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului:

• ”În situația în care indicatorii cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP transmite autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”

Parlamentarii PNL s-au revoltat când proiectul a ajuns în Camera Deputaților și au însărcinat-o pe Cristina Trăilă, specialistă în achiziții publice, să gestioneze un grup de lucru. Liberalii l-au chemat luni la discuții pe Marian Neacșu (PSD), actualul secretar general al guvernului, considerat mâna dreaptă a liderului Marcel Ciolacu în interiorul executivului, potrivit informațiilor G4Media.

Liberalii au cerut refacerea proiectului și eliminarea prevederilor care dau premierului, secretarului general al guvernului și șefului noii agenții putere absolută asupra conducerii companiilor de stat.

Una dintre temerile PNL este că PSD va putea să controleze nu doar companiile deținute de ministere, ci și firmele CJ-urilor și ale agențiilor de dezvoltare intracomunitară, agenții formate din zeci de primării care acum au un echilibru politic și pot derula proiecte majore de utilități.

Deputații PNL au amenințat că nu vor vota proiectul în caz că PSD nu acceptă modificările. Or, fără votul liberalilor, proiectul are șanse mici de a trece prin parlament, dat fiind că USR și AUR s-au pronunțat deja împotriva sa.

Pe de altă parte, PSD-iștii, în frunte cu Marian Neacșu, susțin că prevederile controversate ar fi cerute de OCDE și de PNRR, motiv pentru care guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă le-au și acceptat. Liberalii resping însă argumentele lui Neacșu. ”E absurd ca OCDE sau Comisia Europeană să ceară ori să accepte un astfel de control arbitrar, discreționar al unor politicieni asupra companiilor cu capital de stat. Dacă ar fi votat, proiectul ar arunca în aer guvernanța companiilor de stat, care oricum sunt considerate prea politizate”, a declarat pentru G4Media un lider PNL.

Un alt motiv de revoltă în PNL e prevederea prin proiect care i-ar face pe funcționarii AMEPIP cei mai bine plătiți bugetari. Astfel, ei ar avea un salariu cu 50% mai mare decât alți bugetari cu poziții similare în administrație.

Liderii PNL mai susțin că Marian Neacșu, care urmează să plece la rotativă din funcția de secretar general al guvernului, își dorește pentru el însuși șefia acestei super-agenții.

Intenția vine în contextul în care România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma companiilor de stat și numirea de management profesionist și stabil, în loc de numiri politice și interimate de câte 4 luni, prelungite în mod repetat.

Principalele atribuții ale AMEPIP, așa cum apar ele în proiectul de lege (sursa: Economedia):

Proiectul propune separarea funcției de reglementare de funcția de coordonare a proprietății statului sau a unităților administrativ-teritoriale în calitatea lor de acționari. Funcția de reglementare va fi în continuare exercitată de către Ministerul Finanțelor, împreună cu calitatea de autoritate publică tutelară pentru întreprinderile publice din subordine, iar funcția de coordonare a întreprinderilor publice va fi realizată de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va fi în subordinea directă a Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului, finanțată de la bugetul de stat.

Conducerea AMEPIP este asigurată de un preşedinte, care va fi ajutat în activitatea sa de doi vicepreşedinți – toți cu mandate de 4 ani, maximum două mandate. Funcţiile de președinte și de vicepreședinte al AMEPIP sunt asimilate din punct de vedere al condițiilor de  salarizare cu funcţia de secretar de stat și respectiv cu funcția de subsecretar de stat.

AMEPIP are următoarele atribuții:
a) inițierea, prin Secretariatul General al Guvernului, a proiectelor de acte normative în domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor publice și avizarea proiectelor de acte normative cu incidență în domeniul său de competență;
b) elaborarea de reglementări, aprobate prin ordin al președintelui AMEPIP, în scopul aplicării principiilor de guvernanță corporativă;
c) elaborarea, monitorizarea și revizuirea periodică a politicii de proprietate și transmiterea acesteia către Guvern în vederea aprobării, prin hotărâre;
d) monitorizarea și evaluarea implementării principiilor de guvernanță corporativă de către autoritățile publice tutelare și întreprinderile publice, în concordanță cu prevederile legale aplicabile și cele mai bune practici internaționale în materie, respectiv notificarea imediată a autorității publice tutelare responsabile sau a întreprinderii publice, în cazul unor încălcări, cu propuneri de remediere;
e) participarea la procedura de selecție pentru numirea administratorilor de întreprinderi publice de la nivel central, prin reprezentanții săi în comisia de nominalizare și selecție;
f) publicarea listei administratorilor de întreprinderi publice și a listei directorilor în funcție, pe pagina de internet, pe baza datelor transmise de autoritățile publice tutelare;
g) monitorizarea implementării politicii de remunerare în conformitate cu principiile de remunerare a membrilor consiliului de administrație/supraveghere/ directori/directorat ai întreprinderilor publice, precum și a politicii de dividende pentru întreprinderile publice;
h) sprijinirea, îndrumarea și acordarea de consultanță pe probleme de guvernanță corporativă, la solicitarea autorităților publice tutelare sau a întreprinderilor publice;
i) furnizarea de recomandări întreprinderilor publice și autorităților publice tutelare, la solicitarea acestora;
j) monitorizarea obiectivelor și a strategiilor întreprinderilor publice;
k) colectarea, monitorizarea și publicarea pe pagina proprie de internet a rezultatelor de performanță financiară și nefinanciară a întreprinderilor publice, pe baza indicatorilor de performanță furnizați de întreprinderile publice, incluși în tabloul de bord;
l) monitorizarea și evaluarea performanței administratorilor întreprinderilor publice;
m) elaborarea de informări privind performanța întreprinderilor publice și transmiterea acestora Guvernului și, respectiv, Parlamentului, precum și aducerea la cunoștința publicului prin publicarea pe pagina de internet;
n) aplicarea de sancțiuni autorităților publice tutelare, întreprinderilor publice, persoanelor fizice responsabile și publicarea acestora pe pagina de internet;
o) organizarea de programe de formare pentru personalul autorităților publice tutelare, întreprinderilor publice, administratori, directori, precum și alte persoane interesate, pe teme de guvernanță corporativă.

Proiectul urmărește garantarea faptului că orice întreprindere publică urmărește obținerea profitabilității. În acest sens, se propune aprobarea de către Agenție a unui nivel minim al indicatorilor cheie de performanță, anexă a contractului de mandat, indicatori de la care pornește negocierea.