ANALIZĂ Riscuri pentru absorbția de bani din PNRR. Consultanți: 20% din cei care au depus proiecte pentru investiții în fotovoltaice și eoliene au renunțat la finanțare din cauza duratei mari de evaluare/ Ministerul Energiei: Discutăm cu Comisia Europeană prelungirea termenului / „Dacă termenul nu va fi prelungit, rata de absorbție va fi de sub 50%”

panouri fotovoltaice solare InnoEnergy Skills Institue lauch

Circa 20% din cei care au depuse proiecte pentru investiții fotovoltaice și eoliene prin PNRR au renunțat la finanțare din cauza duratei foarte mari de evaluare; termenul asumat a fost depășit deja cu peste 6 luni, a declarat pentru Economedia Roxana Mircea, managing partner REI Grup, companie de consultanță în domeniul fondurilor europene. Astfel, beneficiarii nu ar mai avea suficient timp pentru a și realiza propriu-zis investițiile, ale căror termen limită pentru finalizare, pentru a primi banii din PNRR, este în momentul de față finalul anului 2024. Explicația celor mai mulți beneficiari vine din blocajele financiare cu care se confruntă ca urmare a creșterii prețurilor la energie și decizia acestora de a demara proiectele pe cont propriu. Consultanții spun că, dacă termenul nu va fi prelungit, rata de absorbție va fi de sub 50%. Drept răspuns, Ministerul Energiei spune că discută cu Comisia Europeană prelungirea termenului pentru finalizarea investițiilor până în 2025.

„Realist vorbind, până în iunie 2024 se vor putea realiza investițiile în proiecte de energie verde contractate de fabrici pentru autoconsum, vorbim, desigur, de proiecte de cel mult 5 MW. Dacă luăm în calcul că durata de livrare a unui post de transformare este de până la 12 -15 luni, atunci necesitatea ca termenul până la care se finalizează investițiile să fie prelungit devine extrem de importantă. În ciuda situației cu care piața se confruntă, autoritățile susțin că se fac eforturi pentru solicitarea prelungirii cu 12 luni a termenului de implementare a proiectelor pentru care s-a solicitat accesarea granturilor din programul PNRR C6 I1, însă este greu de estimat dacă acest termen se va prelungi sau nu”, precizează Roxana Mircea.

Aceasta spune că am putea asista la corecții parțiale sau totale pentru ajutoarele acordate doar dacă beneficiarii nu respectă criteriile și condiționalitățile impuse prin program, în situația în care autoritatea contractantă asigură cadrul instituțional de derulare a schemei de sprijin. 

Reprezentantul REI precizează că doar proiectele pentru autoconsum și cele mici de maximum 4,99 MW se pot executa până la 30 iunie 2024, ceea ce ar genera o rată de absorbție de sub 50%.

„Situația este și mai complicată pentru proiectele mari, întrucât toate cele care depășesc 50 MW sunt deja blocate. Deși beneficiarii au obținut inițial ATR (Avizul Tehnic de Racordare), legea a fost ulterior schimbată, iar cererile sunt acum blocate la Ministerul Agriculturii. Beneficiarii au fost nevoiți să împartă proiectele în proiecte mai mici ceea ce va conduce la o pierdere de timp și riscul de a se anula investiții importante. În concluzie, doar proiectele pentru autoconsum și cele mici de maximum 4,99 MW se pot executa până la 30 iunie 2024, ceea ce ar genera o rată de absorbție de sub 50%”, spune ea.

Amintim că Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere un proiect de ordonanță, despre care Economedia a scris AICI, care schimbă modul în care statul poate concesiona teren agricol pentru dezvoltări din domeniul energiilor regenerabile. Industria regenerabilelor a acuzat Guvernul că acest proiect defavorizează operatorii privați, pentru că permite doar firmelor de stat să producă energie din surse regenerabile pe mai mult de 50 de hectare. Detalii, AICI.

În acest context, Dan Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, a declarat într-un interviu pentru Economedia că a cerut Comisiei Europene prelungirea termenului de implementare a proiectelor cu încă 12 luni, până în 2025, și spune că sunt momentan în discuții. 

„Discutăm cu Comisia aceste aspecte, însă până la urmă interesul este și al nostru și al consumatorilor și al Comisiei să se realizeze aceste proiecte, să crească partea de reziliență, adică să produci cât mai multă energie și să înlocuiești o parte din combustibilii fosil cu partea aceasta de de energie”, a declarat Dan Drăgan.

Întrebat dacă există posibilitatea ca, în cazul în care data nu se va prelungi și proiectele vor trebui să fie finalizate până în 2024, beneficiarii să fie nevoiți să dea banii înapoi, aceasta a răspuns că nu crede că acest lucru se poate întâmpla, „șansele sunt foarte mici, nu văd un risc”. 

Piața montatorilor se confruntă cu un deficit de forță de muncă 

Roxana Mircea transmite că piața se confruntă, într-adevăr, cu o capacitate limitată a companiilor de tip EPC (Engineering, Procurement & Construction), în traducere Proiectare, Achiziții și Construcții, care, pe lângă proiectele finanțabile/finanțate prin PNRR C6 I1 sau alte scheme de finanțare în energie verde au/vor avea în derulare și cca. 450 MWp din programul Casa Verde pentru sectorul rezidențial. Prin urmare, volumul de lucru pentru companiile din acest domeniu va fi unul uriaș. 

Potrivit datelor eJobs, există puține joburi în piață pentru domeniul energiilor verzi. Bogdan Badea spune că, în acest moment, sunt 1.500 de joburi pe segmentul de energie verde, dintr-un total de peste 30.000 de joburi. 

„Este un domeniu care începe să angajeze sensibil mai mult decât în anii precedenți și pentru care piața încă nu are suficient de mulți candidați specializați. Este un sector care atrage atenția candidaților, îl văd ca fiind foarte promițător, însă este, deocamdată, o zonă destul de necunoscută pentru ei”, declară Bogdan Badea.

Sergiu Bazarciuc, chief operational officer Simtel Team, este de părere că vor veni companii străine care vor ajuta companiile să finalizeze proiectele pentru C6 din PNRR, deși spune că nu crede că vor fi suficiente deoarece există și în Europa astfel de proiecte ce presupun investiții din fonduri de la Uniunea Europeană.

Acesta spune că sunt companii care au început deja să investească din fonduri proprii, chiar dacă nu primesc finanțare de la stat, iar după ce aceste proiecte vor fi implementate cu bani din PNRR, vom putea vedea pe piață un preț mai scăzut.

„Părerea mea este că e un domeniu de viitor, adică cine se formează, face niște cursuri de pregătire și întră în domeniul acesta va avea de lucru de acum încolo mai ales privind acest trend de energie regenerabilă”. 

Acesta spune că din ce tot mai multe companii din domenii diverse precum agricultură, procesarea cărnii, auto aleg să își instaleze panouri fotovoltaice și vor merge pe acest trend și pe viitor. 

Interes uriaș pentru instalarea de panouri fotovoltaice prin PNRR

Programul oferă finanțare nerambursabilă pentru instalarea a peste 600 MW energie regenerabilă, prin componenta C6 – Energie din PNRR.

Componenta C.6 Energie din PNRR a fost una dintre cele mai așteptate măsuri de sprijin pentru investiții în creșterea eficienței energetice și reducerea consumului pentru companiile cu activitate în România, cu un buget total alocat de circa 600 milioane euro, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pentru instalarea de panouri fotovoltaice, companiile au putut solicita sprijin nerambursabil în valoare de  750.000 EUR/MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), respectiv 425.000 EUR/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Pentru centrale eoliene, companiile interesate au putut solicita sprijin nerambursabil de 1,3 mil. EUR/MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), respectiv 650.000 EUR/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Ajutorul maxim care s-a putut acorda pentru un proiect de investiţii nu putea depăşi 15 milioane euro pe întreprindere, pe proiect de investiții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *