Industria regenerabilelor acuză Guvernul că defavorizează operatorii privați, când permite doar firmelor de stat să producă energie din surse regenerabile pe mai mult de 50 de hectare: „Încalcă normele de concurență și de ajutor de stat”

Trei asociații din industria regenerabilelor, RPIA (Asociația Industriei Fotovoltaice din România), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania), reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, acuză Guvernul că defavorizează operatorii privați, când permite doar firmelor de stat să producă energie din surse regenerabile pe mai mult de 50 de hectare.

Recent, Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere un proiect de ordonanță, despre care Economedia a scris AICI, care schimbă modul în care statul poate concesiona teren agricol pentru dezvoltări din domeniul energiilor regenerabile.

În anul 2022 a intrat în vigoare o limită de 50 ha pe care să se poată amplasa capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Însă MADR susține că aceasta a creat „un blocaj total al dezvoltării unor astfel de proiecte, pe terenurile categoria V, neproductive, degradate, ale statului român”.

Astfel, statul român vrea să schimbe legislația și vrea ca limita de 50 ha să nu se aplice pentru terenurile agricole situate în extravilan pe care se amplasează obiectivele de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile declarate de interes național.

În acest sens, MADR declară și 19 proiecte din regenerabile de interes strategic național cu impact asupra adecvanței sistemului energetic national, lista cărora Economedia o prezintă, atașat.

• Proiect de OUG

Modificările vin în contextul în care România pregătește investiții în domeniul energiilor regenerabile finanțate prin programul RePowerEU, pentru care România are alocate 1,4 miliarde euro, până în 2030.

Industria regenerabilelor: Doar societățile deținute de stat vor beneficia de măsuri

Industria de energie regenerabilă, prin cele trei asociații, reclamă că doar societățile deținute de stat vor beneficia de aceste măsuri și că ele „conduc la acordarea unui ajutor de stat care creează un avantaj concurențial incompatibil cu piața internă și cu prevederile legislației europene”. „Prevederile Proiectului OUG încalcă normele de concurență și de ajutor de stat și perturbă competitivitatea pe piața de energie”, afirmă industria.

Cele trei asociații cer Guvernului deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha pentru toți investitorii. „Atingerea țintelor naționale și europene privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile nu poate deveni o realitate decât prin eforturile comune și colaborarea între sectorul public și cel privat, precum și în baza unui cadru legislativ stabil și predictibil, capabil să asigure menținerea unui mediu concurențial echilibrat”.

„În contextul în care entitățile publice acționează pe piață în competiție directă cu operatorii privați, dezvoltând capacități energetice indistinctibile, nu există nicio justificare obiectivă pentru exceptări legislative în considerarea unui interes național superior. Măsurile preconizate conduc la acordarea unui ajutor de stat care creează un avantaj concurențial incompatibil cu piața internă și cu prevederile legislației europene, ca urmare a modificării condițiilor schimburilor comerciale într-un mod care contravine interesului comun”, potrivit RPIA, RWEA și PATRES.

Asociațiile spun că, în cazul de față, nu există niciun element obiectiv relevant de diferențiere între societățile deținute de stat și cele private care să justifice crearea acestor avantaje, ambele categorii de societăți dezvoltând același gen de proiecte și fiind competitori pe aceeași piață”, transmit asociațiile.

„Ca formă de justificare, Nota de Fundamentare menționează expres „blocajul total” cauzat de modificările aduse Legii fondului funciar. Subliniem că această situație nu este rezultatul  amendamentelor recente, ci al interpretării arbitrare a Legii 254/2022 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care blochează sistematic procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan prin refuzul de a emite avizul privind clasa de calitate pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. MADR își motivează acțiunile prin referire la procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile, act normativ care nu a adus nicio modificare regulilor generale de edificare a construcțiilor, limitându-se doar la a introduce o nouă excepție referitoare la proiectele regenerabile de mici dimensiuni. Ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile, în contradicție vădită cu dispozițiile Legii 18/1991 și Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcțiilor”, mai spun cele trei asociații.

Asociațiile solicită astfel Guvernului reanalizarea proiectului de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU.

În Adresa transmisă premierului Nicolae Ciucă, asociațiile de profil au prezentat soluțiile legislative pentru eliminarea blocajului pentru toți investitorii din piață, respectiv deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha, prin unul dintre următoarele mecanisme: 

–  introducerea unei prevederi în Proiectul OUG prin care să se elimine limita de 50 de hectare din art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 18/1991, astfel încât toate proiectele regenerabile să poată fi amplasate pe terenuri situate în extravilan având clasa de calitate III, IV sau V, indiferent de investitor și de suprafața terenului; 

sau 

– introducerea unei prevederi în Proiectul OUG conform căreia se prevede expres că obiectivele de investiții care nu se încadrează în art. 92 alin. (2) litera j) datorită faptului că depășesc 50 de hectare, procedura de autorizare se va derula potrivit art. 91 și 921 alin. (1) din Legea 18/1991 și art. 471 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (respectiv prin introducerea terenului în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal, urmată de scoaterea din circuitul agricol a suprafeței relevante din respectivul teren în temeiul articolului 23 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții).