Sursa foto: Pixabay
România a făcut pași înapoi în domeniul inovării, în 2022, un raport al Comisiei Europene arătând că performanța țării s-a redus între 2021 și 2022 și că decalajul față de Uniunea Europeană se lărgește, deși țara noastră are deja cele mai slabe punctaje din Uniunea Europeană în materie de inovație.
România se regăsește abia în al patrulea grup de inovatori din UE, cei emergenți, care prezintă un nivel de performanță sub 70% din media europeană, arată raportul European Innovation Scoreboard 2022. Pe ultimul loc în UE, România se află la 32,6% din valoarea medie a indicatorului de inovație din UE. Performanța țării noastre este sub media inovatorilor emergenți (50%). Performanța este doar în creștere (0,2%), însă la o rată mai mică decât cea a UE (9,9%). Raportul subliniază că „decalajul de performanță al țării față de UE este din ce în ce mai mare”.
România regresează
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Între anii 2021 și 2022, România a făcut regrese în materie de performanță în inovație, de -2,9%, arată raportul „European Innovation Scoreboard 2022”, în timp ce în perioada 2012-2022 performanța a fost de numai 0,2%.
Astfel, performanța inovării a scăzut între 2015 și 2018 și a crescut puternic între 2018 și 2021. Performanța a scăzut din nou în 2022 și aproape că nu există nicio îmbunătățire între 2015 și 2022.
Performanța a crescut cel mai puternic în sistemele de cercetare, tehnologiile informaționale și activele intelectuale. Performanța nu s-a schimbat în ceea ce privește impactul asupra ocupării forței de muncă și a scăzut în ceea ce privește resursele umane, investițiile întreprinderilor, legăturile și durabilitatea mediului.
Diferențele structurale față de UE sunt următoarele:
- România are un venit pe cap de locuitor mai mic, dar o economie cu o creștere mai rapidă. Industria prelucrătoare ocupă o pondere mai mare în economie, iar IMM-urile reprezintă o parte mai mare din cifra de afaceri.
- Nașterea de întreprinderi, activitatea antreprenorială și intrările nete de investiții străine directe contribuie pozitiv la climatul de inovare, iar absența unor mari cheltuitori pe cercetare și dezvoltare contribuie negativ.
- România are o pondere mai mică de inovatori interni de produse cu noutăți pe piață și o pondere mai mare de neinovatori cu potențial de inovare.
- Ușurința de a începe o afacere, formarea antreprenorială și achizițiile publice sunt sub media UE.
- România înregistrează o performanță sub medie în ceea ce privește indicatorii legați de schimbările climatice, respectiv rata de utilizare a materialelor circulare și inovarea în domeniul mediului.
Puncte forte relative
- Penetrarea în bandă largă
- Exporturi de bunuri de tehnologie medie și înaltă tehnologie
- Exporturi de servicii cu utilizare intensivă a cunoștințelor
- Emisii atmosferice de particule fine
- Cheltuieli de capital de risc
Puncte slabe relative
- Populația cu educație terțiară
- Inovatori în procesele de afaceri
- IMM-uri inovatoare care colaborează cu alții
- Mobilitatea de la un loc de muncă la altul a resurselor umane în știință și tehnologie
- Ocuparea forței de muncă în întreprinderi inovatoare
Creșteri puternice din 2015
- Cheltuieli de capital de risc
- Co-publicații în parteneriat public-privat
- Cele mai citate publicații
Scăderi puternice din 2015
- Tehnologii legate de mediu
- Absolvenți de doctorat
- Non-R&D
- Cheltuieli pentru inovare
Creșteri puternice din 2021
- Penetrarea benzii largi de internet
- Exporturile de servicii cu utilizare intensivă a cunoștințelor
- Cheltuieli de inovare pe angajat
Scăderi puternice din 2021
- Tehnologii legate de mediu
- Vânzările de produse inovatoare
- IMM-urile inovatoare care colaborează cu altele
Fostul ministrul al Energiei Răzvan Nicolescu, care face parte din Comitetul Executiv al Instituţiei Europene responsabile de Inovare şi Tehnologie (EIT), remarcă regresele făcute de România în materie de inovare.
„Domeniul inovării în România a făcut pași înapoi în 2022 în raport cu 2021. Este vorba de o analiză a Comisiei Europene. Inovarea este o cheie a dezvoltării societății noastre. Este ciudat tratamentul aplicat de stat sectorului cercetării, științei și inovării, având în vedere numărul important de oameni cu doctorate aflați în funcții publice”, afirmă Răzvan Nicolescu.
Alte studii similare confirmă performanțele slabe ale României
România continuă să coboare pe scara inovaţiei, după cum arată cel mai recent Index Global al Inovării – GII 2022, aflându-se spre finalul clasamentului în Europa, se arată într-o analiză a platformei de investiţii eToro, citată de Agerpres. Chiar şi Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global.
„Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene“, susţin autorii cercetării.
Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale.
Cercetarea mai arată că acesta este un rezultat surprinzător pentru o ţară cu o comunitate IT puternică şi cu politici menite să sprijine acest sector.