România, codașa Europei în ceea ce privește investițiile în Cercetare-Dezvoltare. La nivelul UE, cheltuielile pe acest segment au ajuns la 331 de miliarde de euro în 2021, cu o creștere de 45% într-un deceniu

Datele finale ale Eurostat pentru 2021 indică faptul că UE a cheltuit 331 de miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (C&D), în creștere cu 6,9% față de anul precedent (aproape 310 miliarde de euro). Comparativ cu 2011, s-a înregistrat o creștere de 45,0%. Țările UE cu cele mai importante cheltuieli de Cercetare-Dezvoltare au fost Belgia, Suedia și Austria, în timp ce la coada listei se află România.

Aceste rate de variație sunt exprimate în prețuri curente, ceea ce înseamnă că reflectă atât modificările de preț, cât și modificările reale ale nivelului cheltuielilor.

Atunci când se analizează intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, datele arată o ușoară scădere de la 2,30 % în 2020 la 2,27 % în 2021. Acest lucru ar putea fi explicat prin revenirea PIB-ului în 2021 după scăderea semnificativă din 2020, datorată impactului pandemiei COVID-19. În comparație cu 2019, înainte de pandemie, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut cu 0,05 puncte procentuale (pp) (2,23 %), în timp ce, în comparație cu cei 10 ani anteriori, a crescut cu 0,26 pp.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

C&D este un motor important al inovării, iar cheltuielile și intensitatea cercetării și dezvoltării sunt doi dintre principalii indicatori utilizați pentru a monitoriza resursele dedicate științei și tehnologiei la nivel mondial.

Dintre țările UE, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării în 2021 a fost înregistrată în Belgia (3,43%), Suedia (3,40%), Austria (3,26%) și Germania (3,13%), toate cu cheltuieli de peste 3% din PIB-ul lor. În schimb, șase țări din UE au raportat cheltuieli de cercetare și dezvoltare sub 1% din PIB-ul lor în 2021: România (0,47%), Malta (0,65%), Letonia (0,74%), Bulgaria (0,77%), Cipru (0,83%) și Slovacia (0,92%).

Doar șapte țări din UE au înregistrat o scădere a intensității cercetării și dezvoltării între 2011 și 2021: Finlanda (-0,63 puncte procentuale), Estonia (-0,55 puncte procentuale), Irlanda (-0,44 puncte procentuale), Luxemburg (-0,38 puncte procentuale), Slovenia (-0,29 puncte procentuale), Danemarca (-0,18 puncte procentuale) și Malta (-0,01 puncte procentuale).

În timp ce majoritatea țărilor UE au cheltuit mai mult din PIB-ul lor pentru cercetare și dezvoltare în perioada de referință, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Belgia, +1,26 pp, urmată de Grecia (+0,77 pp) și Polonia (+0,68 pp).

Deși au crescut, cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul continuă să se situeze sub ratele corespunzătoare înregistrate în Coreea de Sud (4,93%), Statele Unite (3,46%), Japonia (3,34%) și China (cu excepția Hong Kong-ului) (2,41%, date pentru 2020). Între 2011 și 2021, intensitatea cercetării și dezvoltării din Coreea de Sud a crescut cu 1,34 pp, mai mult decât oricare dintre celelalte 4 economii.

Sectorul de afaceri: cel mai mare cheltuitor în cercetare și dezvoltare

În ceea ce privește cheltuielile de cercetare și dezvoltare pe sectoare în UE, sectorul întreprinderilor comerciale a reprezentat, începând cu anul 2000, când au început să fie disponibile datele, cea mai mare parte a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare. În 2021, sectorul întreprinderilor a reprezentat 65,95% din totalul cheltuielilor de C&D efectuate în acel an, echivalentul a 218,32 miliarde EUR, urmat de sectorul învățământului superior (21,76%; 72,03 miliarde EUR), sectorul guvernamental (11,64%; 38,55 miliarde EUR) și sectorul privat non-profit (0,65%; 2,14 miliarde EUR).

Ca procent din PIB, cheltuielile de cercetare și dezvoltare din sectorul întreprinderilor au reprezentat 1,50%, cele din sectorul învățământului superior 0,49%, cele din sectorul guvernamental 0,27%, iar cele din sectorul privat non-profit 0,02%. Între 2011 și 2021, intensitatea sectorului de afaceri a crescut cel mai mult, cu 0,23 pp.