România, codașa Europei în ceea ce privește investițiile în Cercetare-Dezvoltare. La nivelul UE, cheltuielile pe acest segment au ajuns la 331 de miliarde de euro în 2021, cu o creștere de 45% într-un deceniu

Datele finale ale Eurostat pentru 2021 indică faptul că UE a cheltuit 331 de miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (C&D), în creștere cu 6,9% față de anul precedent (aproape 310 miliarde de euro). Comparativ cu 2011, s-a înregistrat o creștere de 45,0%. Țările UE cu cele mai importante cheltuieli de Cercetare-Dezvoltare au fost Belgia, Suedia și Austria, în timp ce la coada listei se află România.

Aceste rate de variație sunt exprimate în prețuri curente, ceea ce înseamnă că reflectă atât modificările de preț, cât și modificările reale ale nivelului cheltuielilor.

Atunci când se analizează intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, datele arată o ușoară scădere de la 2,30 % în 2020 la 2,27 % în 2021. Acest lucru ar putea fi explicat prin revenirea PIB-ului în 2021 după scăderea semnificativă din 2020, datorată impactului pandemiei COVID-19. În comparație cu 2019, înainte de pandemie, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut cu 0,05 puncte procentuale (pp) (2,23 %), în timp ce, în comparație cu cei 10 ani anteriori, a crescut cu 0,26 pp.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

C&D este un motor important al inovării, iar cheltuielile și intensitatea cercetării și dezvoltării sunt doi dintre principalii indicatori utilizați pentru a monitoriza resursele dedicate științei și tehnologiei la nivel mondial.

Dintre țările UE, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării în 2021 a fost înregistrată în Belgia (3,43%), Suedia (3,40%), Austria (3,26%) și Germania (3,13%), toate cu cheltuieli de peste 3% din PIB-ul lor. În schimb, șase țări din UE au raportat cheltuieli de cercetare și dezvoltare sub 1% din PIB-ul lor în 2021: România (0,47%), Malta (0,65%), Letonia (0,74%), Bulgaria (0,77%), Cipru (0,83%) și Slovacia (0,92%).

Doar șapte țări din UE au înregistrat o scădere a intensității cercetării și dezvoltării între 2011 și 2021: Finlanda (-0,63 puncte procentuale), Estonia (-0,55 puncte procentuale), Irlanda (-0,44 puncte procentuale), Luxemburg (-0,38 puncte procentuale), Slovenia (-0,29 puncte procentuale), Danemarca (-0,18 puncte procentuale) și Malta (-0,01 puncte procentuale).

În timp ce majoritatea țărilor UE au cheltuit mai mult din PIB-ul lor pentru cercetare și dezvoltare în perioada de referință, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Belgia, +1,26 pp, urmată de Grecia (+0,77 pp) și Polonia (+0,68 pp).

Deși au crescut, cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul continuă să se situeze sub ratele corespunzătoare înregistrate în Coreea de Sud (4,93%), Statele Unite (3,46%), Japonia (3,34%) și China (cu excepția Hong Kong-ului) (2,41%, date pentru 2020). Între 2011 și 2021, intensitatea cercetării și dezvoltării din Coreea de Sud a crescut cu 1,34 pp, mai mult decât oricare dintre celelalte 4 economii.

Sectorul de afaceri: cel mai mare cheltuitor în cercetare și dezvoltare

În ceea ce privește cheltuielile de cercetare și dezvoltare pe sectoare în UE, sectorul întreprinderilor comerciale a reprezentat, începând cu anul 2000, când au început să fie disponibile datele, cea mai mare parte a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare. În 2021, sectorul întreprinderilor a reprezentat 65,95% din totalul cheltuielilor de C&D efectuate în acel an, echivalentul a 218,32 miliarde EUR, urmat de sectorul învățământului superior (21,76%; 72,03 miliarde EUR), sectorul guvernamental (11,64%; 38,55 miliarde EUR) și sectorul privat non-profit (0,65%; 2,14 miliarde EUR).

Ca procent din PIB, cheltuielile de cercetare și dezvoltare din sectorul întreprinderilor au reprezentat 1,50%, cele din sectorul învățământului superior 0,49%, cele din sectorul guvernamental 0,27%, iar cele din sectorul privat non-profit 0,02%. Între 2011 și 2021, intensitatea sectorului de afaceri a crescut cel mai mult, cu 0,23 pp.