Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
România continuă să se îndepărteze de exigențele aderării la zona euro, în ce privește rata dobânzii pe termen lung și, într-o măsură inferioară, în ce privește rata inflației, arată un raport publicat luni de Banca Națională a României.
Totodată, potrivit raportului, consolidarea bugetară pare a încetini, însă fără riscuri majore privind îndeplinirea țintei de deficit pentru anul în curs. Protejată de stabilitatea cursului de schimb, îndatorarea guvernamentală, care continuă să fie denominată preponderent în valută, este menținută în ritmul evoluției nominale a activității economice.
Deviațiile de la exigențele criteriilor de la Maastricht exprimate în termeni relativi au continuat să înregistreze majorări, spune BNR, astfel că perspectivele revenirii lor la niveluri compatibile cu exigențele criteriilor de la Maastricht continuă să depășească orizontul uzual de prognoză.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Referitor la execuția bugetară (metodologie cash), magnitudinea consolidării față de perioada corespunzătoare a anului trecut a fost de 0,7130 puncte procentuale, în condițiile în care aceasta consemna un nivel de 1,1 puncte procentuale cu un trimestru înainte (T2 2022). Încadrarea în ținta de deficit bugetar prevăzută pentru anul în curs este probabilă dacă schema de plafonare și compensare nu va avea un impact mare.
Majorarea cheltuielilor cu dobânzile în cadrul bugetului general consolidat a continuat să se accentueze în perioada analizată, ritmul anual de creștere al acestora ridicându-se la 63,5%.
Evoluția datoriei guvernamentale în perioada iulie-august 2022 (+6,5 miliarde lei la 621,3 miliarde lei, respectiv la 48,8 la sută din PIB33) a fost inferioară magnitudinii dezechilibrului bugetar consemnat în acest interval de timp (9,5 miliarde lei), valorificând parțial rezerva de finanțare acumulată în prealabil. Cel mai recent rezultat privind datoria publică determinată pe baza metodologiei UE (SEC 2010), respectiv cel pentru sfârșitul trimestrului secund al anului curent, arată stagnarea gradului de îndatorare guvernamentală (marginal peste 48 la sută din PIB), ca urmare a ritmului similar de creștere a numitorului fracției (PIB nominal) celui aferent datoriei publice.
Cursul de schimb față de euro a rămas cvasi-constant pe parcursul trimestrului trei al anului 2022, în pofida majorării cu 32,9 la sută a deficitului de cont curent mediu lunar în perioada iulie-septembrie a.c., față de nivelul deja elevat înregistrat în perioada aprilie-iunie 2022 (cca. 2,1 miliarde euro).
Volatilitatea deosebit de scăzută a cursului de schimb s-a materializat fără afectarea rezervei valutare, care, de altfel, a sporit la peste 39 mld. euro în intervalul analizat.
Rata medie anuală a inflației a continuat să crească în pasul înregistrat anterior (+2,3 puncte procentuale). Acesta a fost, însă, inferior ritmului regional. Ecartul față de zona euro a crescut, totuși, cu 0,6 puncte procentuale la 3,1 puncte procentuale.
Pe acest fond, situația criteriului privind stabilitatea prețurilor a continuat să se deterioreze, fără a consemna, însă, magnitudinea celei înregistrate în cazul ratei dobânzii pe termen lung.
„Pe acest fond al unei situații internaționale extrem de complicate și cu șocuri multiple, procesul de convergență nominală al României a înregistrat noi deviații, unele inevitabile, în trimestrul al treilea al anului curent, în pofida stabilității cursului de schimb și menținerii îndatorării guvernamentale în proximitatea pragului de 50 la sută. România a continuat să se îndepărteze de exigențele aderării la zona euro în planul ratei dobânzii pe termen lung și, într-o măsură inferioară, privind rata inflației. Totodată, într-un context economic foarte complicat, procesul de consolidare bugetară pare a încetini. O necunoscută majoră pentru bugetul public este impactul schemei de plafonare și compensare a tarifelor la electricitate și gaz natural”, arată BNR.
Perspectivele revenirii acestor indicatori la niveluri compatibile cu exigențele criteriilor de la Maastricht depășesc în continuare orizontul uzual de prognoză. Potrivit Strategiei Fiscal-Bugetare 2022-2024, orizontul de timp pentru reintrarea deficitului bugetar în limita de 3 la sută din PIB rămâne 2024.