Magazin supermarket, sursa Pexels.com
România atrage un nivel în creștere de investiții străine directe (ISD) în fiecare an, însă încă rămâne în urma altor țări din regiune, iar ISD sunt în principal orientate către sectoare care aduc valoare adăugată scăzută, arată Raportul privind investițiile străine directe în România, realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), împreună cu Academia de Studii Economice (ASE) din București. FIC recomandă astfel ca România să încurajeze investițiile străine directe cu valoare adăugată cât mai ridicată și în industriile cu grad înalt de tehnologie.
Cei mai mari investitori străini din România provin din aceleași trei țări care au fost și în ultimii ani principalii furnizori de ISD: Olanda (cu 23,9% din totalul stocurilor de ISD din România în anul 2018), Germania (12,7%) și Austria (12,2%). Ponderea acestor trei țări reprezintă 48,8% din totalul stocurilor de ISD în țara noastră, în ușoară descreștere față de anul 2015 (când se ridica la 51,6%) și față de anul 2009 (53,3%). Principalul investitor din afara Europei este Turcia, urmată de SUA în anul 2018. Se observă o scădere semnificativă a ponderii investițiilor din SUA de la valori de 2,5% din totalul soldurilor de ISD în 2015 și 2,1% în 2009 la numai 0,7% în 2018.
Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că firmele care realizează ISD în România au efectuat 75% din exporturi și 68% din importurile totale. Numărul de salariați în companiile ISD reprezintă 26% din numărul total al salariaților din România, în ușoară scădere față de anii precedenți.
România, destinație de investiții de consum, nu investiții productive
În România, stocurile de ISD au crescut în fiecare an începând cu 2008, spre deosebire de țările din regiune care au înregistrat cel puțin un an în care valoarea față de perioada anterioară a fost mai mică.
Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
În materie de atragere a ISD, diferențele din România se mențin semnificative comparativ cu celelalte țări din regiune. Astfel, România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.
Fluxuri importante de ISD au fost direcționate în schimb în sectorul comerțului și al construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare, prin urmare în dezvoltarea de centre de afaceri și magazine.
Potrivit FIC, pe termen lung, o evoluție a veniturilor și, implicit, a consumului la dimensiunile din ultimii ani în România, nu este sustenabilă. „În general, ar trebui ca investițiile productive să le urmeze cu un decalaj de 1-3 ani pe cele destinate consumului, lucru care nu este sesizabil în România. În lipsa unor măsuri specifice, România riscă să fie destinația investițiilor de consum, care vor exploata numai dimensiunea ridicată a pieței. Când acest avantaj al puterii de cumpărare va dispărea, vor dispărea și astfel de investiții”, potrivit raportului.
Recomandările FIC: orientare către investiții cu valoare adăugată mare
FIC este de părere că România riscă să intre într-un cerc vicios al direcționării ISD spre sectoare și industrii cu nivel tehnologic scăzut. De aceea, țara noastră trebuie să schimbe paradigma pentru a putea atrage ISD în sectoare cu valoare adăugată.
„Fără măsuri concrete pentru creșterea competitivității, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute”, arată raportul.
Dacă reunim industriile high-tech și serviciile intensive în cunoaștere, specializarea regională este destul de clară și este una în defavoarea României, potrivit acestuia.
„La momentul actual, România are nevoie extrem de rapid de o reconsiderare a avantajelor sale competitive, inclusiv la nivel regional, pentru a ieși din acest cerc vicios și a reuși să atragă niveluri mai ridicate de ISD spre zona high-tech și a serviciilor intensive în cunoaștere”, potrivit documentului.
Astfel, FIC susține că România trebuie să intre în etapa în care ISD sunt atrase după o serie de criterii strategice. Ungaria a făcut acest pas în ultimii ani, prin trecerea de la ISD în sectoarele textile și de prelucrare a produselor alimentare cu valoare scăzută, la comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul și reparația vehiculelor.
Fabricarea autovehiculelor de utilizare generală este sectorul cu cele mai mari stocuri de ISD din totalul celor atrase în industrie. Încurajarea acestor sectoare se poate face prin măsuri specifice, cum este și cazul Ungariei, care oferă stimulente pentru investiții într-o serie de domenii de activitate: producție, logistică, centre de servicii, cercetare-dezvoltare, turism, producția de filme, sport etc.
FIC mai susține că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor, precum Invest Romania.