Sursa foto: G4Media
România se îndepărtează cel mai mult de a deveni un „paradis ecologic”, reciclând doar 12,3% din deșeurile municipale, în condițiile în care toate cele 27 țări din UE ar trebui să recicleze cel puțin 55% dintre deșeurile municipale, în temeiul legislației UE, relatează Politico.
Pe drumul său anevoios de a deveni un paradis ecologic până în anul 2050, UE a stabilit obiective intermediare pentru a urmări progresele înregistrate în reducerea nivelurilor de poluare, a emisiilor de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta și în refacerea naturii.
De la colectarea selectivă a deșeurilor la finanțarea proiectelor de biodiversitate, există cinci lucruri pe care cele 27 de țări membre UE ar trebui să le îndeplinească. În același spirit de reducere a deșeurilor în sectorul modei, UE a interzis și distrugerea hainelor și pantofilor nevânduți. Dar această decizie nu este lipsită de consecințe.
O investigație recentă a Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) a arătat că România a devenit o groapă de gunoi pentru hainele aruncate în UE, deoarece tone de articole de îmbrăcăminte donate ajung la gunoi.
Poluarea textilelor
Unul dintre principalele obiective ale UE în materie de durabilitate este reducerea efectelor nocive ale deșeurilor sale asupra mediului. În acest scop, Bruxelles-ul se așteaptă ca membrii săi să dispună de sisteme de colectare eficiente pentru o listă tot mai lungă de tipuri de deșeuri.
De la 1 ianuarie, țările UE trebuie să colecteze separat și articolele de îmbrăcăminte și țesăturile. Asta înseamnă că pantofii inutilizabili, jachetele vechi și cearșafurile murdare nu mai pot fi aruncate în coșurile de gunoi obișnuite.
Cea mai recentă trecere în revistă a datelor furnizate de organismul de supraveghere a mediului din UE, datată mai 2024, arată că doar 11 țări au instituit sisteme obligatorii de colectare separată, iar alte 14 au introdus inițiative voluntare.
Reciclarea deșeurilor
Normele mai stricte privind gestionarea deșeurilor se înscriu în strategia mai amplă a UE de a recupera materialele valoroase din bunurile care sunt aruncate pentru a le refolosi.
În 2025, țările UE ar trebui să recicleze sau să „pregătească pentru reutilizare” cel puțin 55 % din deșeurile municipale, conform legislației UE privind deșeurile.
Există însă și obiective specifice fiecărui consumator. De exemplu, cele 27 de țări ar trebui să recicleze cel puțin 65% din deșeurile de ambalaje – cum ar fi recipientele pentru mâncare la pachet, ambalajele de hârtie și cutiile de carton – și 65% din toate bunurile electronice raportat la toate telefoanele, tabletele, aparatele electrice și aspiratoarele introduse pe piața UE în ultimii trei ani.
Este greu de știut cu exactitate dacă această regiune este pe cale să atingă aceste obiective sau nu, deoarece cele mai recente date de la biroul de statistică al UE, prezentate chiar de guvernele UE, datează din 2022.
În 2022, Germania, Austria, Slovenia și Țările de Jos erau singurele țări care îndeplineau deja obiectivele privind deșeurile municipale pentru 2025, în timp ce Belgia, Luxemburg și Italia se aflau la doar câteva puncte de bază distanță de linia țintă. Cu toate acestea, peste jumătate dintre țări îndeplineau deja obiectivele privind ambalajele. Între timp, doar Letonia, Slovacia și Bulgaria colectau cantitatea necesară de deșeuri electronice.
Poluarea plasticului
UE a stabilit norme legate de producția, utilizarea și reciclarea materialelor plastice. Până în 2025, țările UE trebuie să colecteze 77% din sticlele de plastic de unică folosință introduse pe piață, iar sticlele noi trebuie să conțină cel puțin 25% plastic reciclat. Unele companii, precum Sensoneo, susțin că tehnologia returului cu taxă suplimentară pentru sticlele și cutiile de conservă a dus la rate de colectare de peste 80% în țările UE în care este implementată.
Poluarea naturii din cauza emisiilor de carbon
În ceea ce privește protejarea naturii, UE are obiective stabilite până în 2030, dar are și angajamente internaționale de respectat. UE trebuie să mențină nivelurile de absorbție a carbonului între 2021 și 2025, ceea ce înseamnă să protejeze resursele naturale precum pădurile și zonele umede care absorb și rețin CO2.
Rezerva de carbon a Europei scade, în ciuda eforturilor de reglementare și protecție a terenurilor și pădurilor prin lege. În cadrul de-a 15-a Conferinței ONU privind biodiversitatea din 2022, țările, inclusiv Uniunea Europeană, s-au angajat să cheltuiască cel puțin 20 de miliarde de dolari pe an pentru ajutor în dezvoltarea biodiversității în țările în curs de dezvoltare până în 2025. Cu toate acestea, angajamentele de finanțare până în 2024 au fost doar de ordinul milioanelor de dolari.
Poluarea mașinilor
Transportul reprezintă, după producția de energie și încălzire, cel mai poluant sector din Europa. Bruxelles-ul își dorește ca producătorii auto să reducă emisiile de CO2 generate de mașinile lor. Astfel, li s-a impus producătorilor auto, până la sfârșitul anului 2025, să reducă emisiile de CO2 cu 15% față de nivelul din 2021. În cazul în care nu îndeplinesc acest obiectiv, producătorii auto vor fi sancționați cu o sumă de 95 euro pentru fiecare gram de CO2 emis peste pragul stabilit.
Totuși, potrivit ONG-ului Transport&Environment, acesta este un domeniu în care lucrurile arată bine.
Utilizând datele cu privire la vânzările din 2024 ale firmelor de analiză Dataforce și GlobalData, precum și estimările privind vânzările viitoare de vehicule electrice și hibride, ONG-ul sugerează că majoritatea producătorilor auto vor fi în conformitate până la sfârșitul anului.
