Importurile de gaze ale României ajung, în aceste zile, până la 6 milioane de metri cubi zilnic, nivel doar cu puțin mai mic decât în urmă cu două luni, în sezon rece, în timp ce producția internă este chiar mai mică în prezent. Explicația rezidă din faptul că se înmagazinează zilnic 6 până la 9 milioane de metri cubi, ceea ce duce la concluzia că importurile se stochează subteran pentru viitorul sezon rece.
Potrivit linepack-ului Transgaz, la o producție zilnică de 20,5 milioane de metri cubi, avem importuri de 6,1 milioane metri cubi și înmagazinări de 9,1 milioane metri cubi. La un total de 26,9 milioane metri cubi, rezultă că importul reprezintă 22%.
Gazele intră în țară prin două direcții: prin Ungaria, ruta Arad – Szeged, 4,1 milioane metri cubi, și prin Bulgaria, pe ruta Ruse – Giurgiu, 2,2 milioane metri cubi. În ambele cazuri, este vorba de gaze rusești. Cele din Ungaria vin de la Viena, hub-ul Baumgarten, unde Gazprom aduce, pentru toată Europa Centrală și de Est, iar cele din Bulgaria au ca proveniență Turcia, unde Gazprom aduce prin Turkstream.
UE a adoptat, la începutul anului, o rezoluție prin care este cerut țărilor membre să umple până la 90% depozitele de gaze în perspectiva iernii 2022 – 2023, având în vedere tensiunile pe pe piața gazului și sancțiunile vizând gazele din Rusia care pot duce oricând la întreruperi în furnizare.
România a avut, în sezonul de iarnă din care tocmai am ieșit, un grad de umplere a depozitelor de circa 60%, 1,8 miliarde de metri cubi, la o capacitate totală de 3,2 miliarde. Iarna blândă a făcut să mai rămână în subteran cantități importante – circa 600 de milioane de metri cubi. Consumul anual al României este de circa 10,5 miliarde de metri cubi, din care aproape 9 miliarde reprezintă producție internă. Restul se importă, direct sau indirect, din Rusia.