România are cele mai multe companii în clasamentul întocmit de publicația SeeNews, respectiv 53 din 100. Iar liderul clasamentului din acest an este OMV Petrom, cu venituri de 7,7 miliarde de euro, în scădere cu 42% față de 2022.
În top 10 se mai regăsesc Automobile Dacia, OMV Petrom Marketing, Lidl și Kaufland.
Veniturile combinate ale companiilor SEE TOP 100 au scăzut la 198,4 miliarde de euro în 2023, de la 223,9 miliarde de euro înregistrate de cele mai mari companii din regiune cu un an înainte. Cu toate acestea, profitul lor total a crescut ușor – la 10,5 miliarde de euro, de la 10,3 miliarde de euro.
Aproape jumătate dintre primele 100 de societăți din regiune au raportat venituri mai mici, iar treisprezece au înregistrat pierderi anul trecut. În consecință, pragul de intrare în clasament a scăzut pentru prima dată din 2020 – anul în care a izbucnit pandemia Covid. Veniturile ultimei întreprinderi intrate în clasamentul de anul trecut ar fi plasat-o pe locul 89 în acest an.
Această performanță neinspirată vine însă după un an de câștiguri record. În 2022, veniturile totale ale companiilor din TOP 100 SEE au crescut cu 46%, iar profitul lor a urcat cu 61%, deoarece companiile energetice au profitat de volatilitatea fără precedent de pe piețele globale.
OMV își păstrează poziția de lider, în ciuda scăderii puternice a veniturilor
Cel mai mare producător de petrol și gaze din România, OMV Petrom, și-a păstrat poziția de lider în regiune pentru al treilea an consecutiv, în ciuda scăderii veniturilor cu 42%, la 7,7 miliarde de euro, ca urmare a scăderii prețurilor materiilor prime și a volumelor mai mici de vânzări de energie electrică. În 2023, profitul net al OMV Petrom s-a prăbușit cu 61%, la 793 de milioane de euro.
Compania, la care austriecii de la OMV dețin o participație majoritară, este activă de-a lungul întregului lanț valoric energetic – de la explorarea și producția de petrol și gaze, la rafinarea petrolului și distribuția de carburanți și, mai departe, la producția de energie și comercializarea de gaze și energie. Principalul său proiect, Neptun Deep, pe care îl dezvoltă în largul Mării Negre împreună cu producătorul român de gaze naturale Romgaz, este unul dintre cele mai mari proiecte de gaze din UE, urmând să furnizeze aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale începând din 2027. În plus, la sfârșitul anului 2023, OMV Petrom a preluat de la gigantul energetic francez TotalEnergies controlul operațional al blocului de petrol și gaze Han Asparuh din Bulgaria, situat în Marea Neagră, iar ulterior a achiziționat participația majoritară a TotalEnergies în acest proiect.
În același timp, OMV Petrom investește masiv în energiile regenerabile. La începutul acestui an, aceasta și-a mărit obiectivul de capacitate a surselor regenerabile de la peste 1 GW la aproximativ 2,5 GW, inclusiv parteneriatele, până în 2030. În conformitate cu acest obiectiv, compania a declarat că va cumpăra o participație de 50% în Electrocentrale Borzești, care deține un portofoliu de 1 GW de energie eoliană și solară, și va achiziționa integral Renovatio Asset Management, proprietarul celei mai importante rețele de încărcare a vehiculelor electrice (VE) din România.
Compania intenționează să aibă peste 5.000 de puncte de încărcare până în 2030, față de cele peste 750 instalate în prezent în România, Bulgaria, Serbia și Moldova. De asemenea, OMV Petrom ia măsuri pentru a-și repoziționa rafinăria Petrobrazi ca producător de top de combustibil sustenabil pentru aviație și motorină regenerabilă în Europa de Sud-Est până în 2028.
Companiile energetice fac un pas înapoi OMV Petrom nu a fost singura companie de petrol și gaze care și-a văzut vânzările scăzând în 2023. Pe măsură ce prețurile globale ale petrolului și gazelor s-au temperat, vânzările combinate ale celor mai mari operatori din regiune au scăzut cu o cincime în comparație cu vânzările înregistrate de cei intrați în clasament cu un an înainte, în timp ce profitul lor combinat a scăzut cu 40%.
Și companiile de electricitate au înregistrat rezultate mai slabe. După ce au înregistrat o rată de creștere a veniturilor de 85% în 2022, vânzările lor combinate au scăzut cu 4,5%. Cu toate acestea, profiturile lor au crescut.
O companie care merită o mențiune specială este Hidroelectrica, nr. 1 după profit în clasamentul SEE TOP 100 pentru 2023, mai arată analiza publicației citate..
Producătorul majoritar de stat de energie electrică și-a majorat veniturile cu 29%, în timp ce profitul a crescut cu 44%. Compania a atribuit creșterea condițiilor hidrologice favorabile, care au permis o creștere a producției de energie. În 2023, compania a organizat un IPO, cel mai mare din istoria Bursei de Valori București, prin care a strâns 1,9 miliarde de euro. Oferta a plasat capitalizarea de piață a companiei la 9,4 miliarde de euro.
Prețurile scăzute aduc profituri mari comercianților cu amănuntul
La fel ca în anul pandemic 2020, când, pe fondul recesiunii generale, comercianții cu amănuntul au înregistrat o performanță puternică, anul trecut a fost deosebit de bun pentru acest sector. Și din nou, creșterea veniturilor s-a datorat în principal creșterii veniturilor disponibile, care a depășit inflația. În România, cea mai mare piață din regiune, la sfârșitul anului 2023, venitul personal mediu era cu 15,5% mai mare de la an la an, în timp ce creșterea prețurilor de consum se temperase la un nivel anual de 6,6%. Deloc surprinzător, 15 din cei 18 retaileri din clasament sunt companii românești. Sectorul a generat mai mult de o cincime din veniturile totale ale companiilor din TOP 100 SEE în 2023.
Sensibilitatea ridicată la preț în rândul consumatorilor a determinat retailerii să se concentreze pe eficiența costurilor – lanțuri de aprovizionare raționalizate, amenajări optimizate ale magazinelor, ghișee cu autoservire și personal redus. Ofertele speciale și mărcile private au fost o parte importantă a ofertei magazinelor. Strategiile agresive de extindere și investițiile mari în infrastructură, inclusiv instalarea de sisteme fotovoltaice și infrastructură de încărcare pentru vehiculele electrice, au completat strategiile de succes ale comercianților cu amănuntul.
Anul trecut a fost deosebit de bun pentru filialele grupului german Schwarz – cel mai mare retailer din Europa. Patru dintre unitățile sale – operatori de magazine Lidl și Kaufland – au intrat în clasament, Lidl Discount, înregistrat în România, fiind cel mai performant. Lidl Discount a urcat de pe locul 13 pe locul 6, în urma unei creșteri de 17,5% a veniturilor.
Creșterea prețurilor de vânzare cu amănuntul indusă de inflație, îmbunătățirea proceselor de afaceri și continuarea digitalizării au făcut posibilă generarea de venituri suplimentare cu același număr de angajați, a declarat Schwarz Group. Impactul creșterii prețurilor de achiziție, în special pentru mărfuri, materii prime, energie și transport, precum și al ratelor dobânzilor mai mari, a fost parțial absorbit datorită gestionării eficiente a proceselor și costurilor.
Un alt factor al performanței solide a grupului este faptul că operațiunile sale acoperă întregul ciclu al valorii – de la producție și vânzare cu amănuntul la reciclare și digitalizare. Schwarz Group a continuat să își extindă rețeaua de retail și logistică în Europa de Sud-Est, având în plan deschiderea primului său magazin în Muntenegru și intrarea în Albania.
Banca Transilvania își păstrează poziția de lider
Banca Transilvania din România și-a păstrat poziția de lider printre cei mai mari creditori din Europa de Sud-Est. Activele băncii au crescut cu 21% în 2023, ajungând la aproximativ 32,5 miliarde de euro, creditele și avansurile către clienți crescând cu aproape 13%, în timp ce depozitele au crescut cu 15,4%. În ceea ce privește profitul net, Banca Transilvania a fost a treia cea mai performantă din regiune, cu 500,7 milioane de euro, în creștere de la 440,2 milioane de euro cu un an înainte, pe fondul finanțării intensive a companiilor și a retailului și al creșterii numărului de clienți noi. Performanța solidă a fost răsplătită de investitori, acțiunile Băncii Transilvania câștigând aproape 34% în 2023 pentru a ajunge la o capitalizare de piață de 3,9 miliarde de euro. Asiguratorul olandez NN Group deținea cea mai mare participație la creditorul român la sfârșitul anului 2023, de 9,36%, urmat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 6,87%.
Banca DSK din Bulgaria a ieșit lider în ceea ce privește profitul net, cu 514,4 milioane de euro în 2023, în creștere cu 68% față de anul precedent. DSK, parte a grupului maghiar OTP, a înregistrat un salt de 56% al veniturilor nete din dobânzi, susținut atât de creșterea dinamică a volumului, cât și de lărgirea marjei. Activele au crescut cu 13% de la an la an, la 16,5 miliarde de euro.
România, cea mai mare economie din sud-estul Europei, a continuat să domine clasamentul, cu 17 bănci pe listă. Performanța robustă a băncilor din țară a venit în ciuda unei scăderi a creșterii economice la 2,1% în 2023, comparativ cu o expansiune de 4,1% înregistrată în 2022. Banca centrală a țării, BNR, a majorat dobânda cheie de la 6,75% la 7% în ianuarie 2023 și a menținut-o la acest nivel pentru restul anului, în încercarea de a încetini ritmul inflației. Prețurile de consum din țară au crescut cu 6,6% pe an în decembrie 2023, încetinind de la 16,37% în decembrie 2022.
Băncile românești dețineau active de 157,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul activelor celor mai mari bănci din regiune. Profiturile lor nete cumulate s-au situat la 2,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape o treime din total. După numărul de intrări în clasament, România a fost urmată de Bulgaria și Serbia, cu 16 și, respectiv, 12 bănci.
Banca Comerciala Romana (BCR) din România, o unitate a grupului austriac Erste, a revenit pe locul al doilea, înlocuind Zagrebacka Banka din Croația, parte a grupului italian UniCredit. Activele BCR au crescut cu 10% față de anul 2023, la 21,7 miliarde de euro. În ceea ce privește profitul, aceasta s-a clasat pe locul patru, la mică distanță de Banca Transilvania. Profitul net al BCR a urcat la 500 de milioane de euro, de la 370 de milioane de euro cu un an înainte, datorită avansului afacerilor cu clienții.
La rândul său, Zagrebacka Banka și-a majorat activele cu 2%, până la 20,3 miliarde de euro. În ceea ce privește profitul, aceasta s-a clasat pe locul cinci. Profitul său aproape s-a dublat, ajungând la 450 de milioane de euro în 2023, de la 237,7 milioane de euro în anul precedent, datorită unui salt de 79% al veniturilor nete din dobânzi.
În clasamentul din 2023 au apărut patru noi concurenți – din Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Croația, toate poziționate în partea de jos a clasamentului. Erste Bank din Muntenegru, parte a Erste Group, a intrat în clasament pe cea mai înaltă poziție, pe locul 96. Erste Group operează în Muntenegru din martie 2009, când a achiziționat fosta Opportunity Bank.
Banca bulgară de dezvoltare, deținută de stat, a înregistrat cea mai mare scădere a activelor dintre principalii creditori din regiune, de 9%, până la aproximativ 1,4 miliarde de euro, și a coborât de pe locul 59 pe 71. Disponibilitățile și activele imobilizate ale băncii au scăzut semnificativ, în ciuda unor creșteri ale creanțelor față de bănci.
În 2023, United Bulgarian Bank (UBB) și KBC Bank Bulgaria și-au finalizat fuziunea. În consecință, UBB a urcat pe locul patru de pe locul 15 în 2022 și a devenit cel mai mare creditor din țară în funcție de active, eclipsând DSK Bank. Cu un an înainte, KBC a achiziționat operațiunile bulgare ale Raiffeisen Bank International din Austria pentru puțin peste 1 miliard de euro.
Banca de economii de stat CEC din România a făcut, de asemenea, un salt semnificativ în clasament, urcând de pe locul 12 pe locul cinci. Activele CEC au crescut cu 35% în 2023, ajungând la 16,7 miliarde de euro, în urma achiziției Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) de la BRD Groupe Societe Generale, BCR și Raiffeisen Bank. Achiziția a poziționat CEC între primii trei creditori din sectorul bancar românesc.
Erste & Steiermarkische Bank din Zagreb, parte a Erste Group, a coborât de pe locul nouă pe locul 14, după ce activele sale au scăzut cu aproape 3%, la 13,3 miliarde de euro. Creditele acordate clienților au crescut cu 9%, dar depozitele au crescut cu doar 1%. Cu toate acestea, profitul net a urcat la 219 milioane de euro, de la 130 de milioane de euro în 2022, datorită veniturilor mai mari din dobânzi.
Consolidarea continuă, creditorii italieni își extind prezența
Sectorul bancar din Europa de Sud-Est a continuat să cunoască o consolidare constantă pe parcursul anului 2023, Bulgaria, Croația și România remarcându-se ca fiind cele mai active piețe.
UniCredit, care a urmărit achiziții la scară mai mică în regiunea ESE pentru a-și consolida poziția ca una dintre cele mai mari bănci de aici, a convenit să cumpere unitatea din România a Alpha Bank din Grecia pentru 300 de milioane de euro. Alpha Bank iese din regiune ca parte a unei strategii mai ample de restructurare, ca urmare a crizei datoriilor Greciei, care a început în 2010. Ca parte a aceluiași proces, în Serbia, banca privată AIK Banka a convenit să cumpere Eurobank Direktna, filiala locală a Eurobank din Grecia, pentru 280 de milioane de euro.
Într-o altă evoluție majoră, Intesa Sanpaolo, care este prezentă în România din 1996, a anunțat că va achiziționa First Bank de la fondul american de private equity J.C. Flowers, ca parte a unui plan de extindere în țările europene în care are deja operațiuni.
În aprilie 2023, Adriatic Bank din Muntenegru a achiziționat Expobank din Serbia, o filială a creditorului ceh Expobank CZ. Fuziunea dintre Raiffeisen Bank și RBA Banka, fostă filială a Credit Agricole din Franța, a fost, de asemenea, finalizată în 2023.
În Croația, Nova Hrvatska Banka (NHB), fostă unitate a Sberbank din Rusia, a fuzionat cu Hrvatska Postanska Banka (HPB). Mișcarea a avut loc după ce Sberbank s-a retras de pe piața bancară europeană din cauza sancțiunilor occidentale radicale declanșate de invazia Ucrainei.
Dintre toți creditorii din clasament, puțin peste două treimi sunt deținuți de entități străine.