Sursa foto: Ministerul Finanțelor
România a scăpat de recomandarea din partea ECOFIN de demarare a procedurii de suspendare a fondurilor europene, după ce a adoptat pe repede-înainte o serie de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Această recomandare nu se regăsește printre cele 6 recomandări transmise de Consiliul marți, pentru România, după întâlnirea miniștrilor de Finanțe din UE.
În schimb, Consiliul a dat o traiectorie nouă de menținere a cheltuielilor. Potrivit recomandării, România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime de 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030. Rămâne recomandarea ca România să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.
De asemenea, Consiliul a transmis că România trebuie să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, până la data de 15 octombrie.
Amintim că ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat la ECOFIN măsurile fiscale luate de România pentru reducerea deficitului bugetar.
Comisia Europeană a constatat în data de 4 iunie că România este singura țară din UE care nu a luat măsuri efective pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv, și a recomandat țării noastre să adopte și să pună în aplicare măsuri de corecție a deficitului până la Consiliul ECOFIN din luna iulie, altfel riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR.
Dacă autoritățile nu luau măsuri de corecție a deficitului până la ședința ECOFIN de marți, 8 iulie, țara noastră risca declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR, a explicat anterior un oficial european.
Țara noastră este în prezent dependentă de fondurile europene tocmai pentru a putea finanța acest deficit ridicat, așadar pierderea de fonduri ar duce-o într-o situație și mai gravă.
Odată ce Consiliul ECOFIN vede că România ia în sfârșit măsuri de corectare a deficitului, acesta va fi interpretat ca un semnal pozitiv că țara noastră face reforme și că face pași pentru a primi bani europeni pe merit. Următorul Consiliu ECOFIN ar fi abia în octombrie.
Totodată, acest semnal pozitiv va fi important pentru agențiile de rating, care au programate evaluări privind rating-ul României în august și septembrie. Dacă semnalul este pozitiv, atunci agențiile de rating nu vor retrograda România la „junk”.
Fitch are programată următoarea revizuire a ratingului suveran al României pentru 15 august. Moody’s are programată evaluarea României pe 12 septembrie. Iar Standard&Poor’s are evaluarea României programată pe data de 10 octombrie. România trebuie să rămână cu „investment grade” de la cel puțin două agenții de rating pentru a menține încrederea investitorilor.
Iată cele 6 recomandări ale Consiliului:
„RECOMANDĂ ca, în 2025 și în 2026, România să întreprindă acțiuni astfel încât:
1. Să consolideze cheltuielile totale pentru apărare și securitate și gradul de pregătire în aceste domenii, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025. Să înăsprească într‑ o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă. Să pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025.
2. Având în vedere termenele aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și a investițiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, să urgenteze implementarea planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune (FEDR, FTJ, FSE+ și FC), fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei. Să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de programul InvestEU și de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, pentru a îmbunătăți competitivitatea.
3. Să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice și previzibilitatea procesului decizional, asigurându-se, în același timp, că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin desfășurarea de consultări adecvate cu părțile interesate, efectuarea de evaluări eficace ale impactului și simplificarea procedurilor administrative. Să pregătească mai bine proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.
4. Să reducă dependența de combustibilii fosili, în special prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei de energie electrică, consolidarea conexiunilor transfrontaliere de energie electrică, promovarea reformelor în materie de reglementare care reduc riscurile asociate investițiilor în proiectele de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procedurilor de autorizare.De asemenea, să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și să investească în eficiența energetică, în infrastructura de mediu și în inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere. Să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel realizate pentru a reduce deficitul public.
5. Să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața forței de muncă prin îmbunătățirea eficacității politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a participării copiilor la educația și îngrijirea timpurie. Să abordeze lipsa de personal calificat prin ameliorarea în rândul lucrătorilor a competențelor de bază și a competențelor care sunt relevante pentru piața forței de muncă, precum și prin îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile în materie de educație și competențe.
6. Să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv printr-un acces mai bun la servicii esențiale și de facilitare de calitate, cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.”
