Anthony Stalker, partener CEECAT Capital
Deficitul bugetar ridicat al României a alimentat consumul intern, care s-a reflectat într-o dependență tot mai mare de importuri și, implicit, în susținerea creșterii economice din alte state, în timp ce companiile românești rămân puțin prezente pe piețele externe. De ce stăm rău la capitolul expansiune internațională? De ce, de exemplu, Polonia are atât de multe branduri în România și invers nu?
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Este o întrebare dificilă, dar comparativ, de exemplu, cu Bulgaria, România beneficiază de un consum intern solid, datorat unei populații considerabil mai mari. Țările cu piețe interne mai mici sunt, de regulă, mai orientate către piețele de export, din necesitate. Nu sunt un expert în ceea ce privește Polonia, însă geografia cu siguranță joacă un rol important. Asta înseamnă că România, per ansamblu, trebuie să depună un efort mai mare și să lucreze mai intens în construirea unor branduri pe care le poate exporta”, spune Anthony Stalker, partener al fondului de private equity CEECAT Capital, pentru Economedia.
În România, CEECAT Capital a preluat producătorul de cărămidă şi ţiglă ceramică Brikston Construction Solutions (fosta Ceramica Iași) în iulie 2014 și a vândut pachetul majoritar către grupul austriac Leier în 2018. Ulterior, la finele anului 2021 a preluat o participație majoritară în Modulo Decorative Solutions, producător de soluții de placări cu piatră decorativă. În vara anului 2024, fondul de private equity s-a alăturat BERD și Morphosis Capital în consorțiul care a devenit acționar majoritar al retailerului La Cocoș, făcându-și exitul în acest an prin vânzarea către grupul german Schwarz, care deţine Kaufland şi Lidl. În mai 2025, CEECAT Capital a anunțat o investiție suplimentară în EnduroSat, dezvoltator european de sateliţi şi furnizor de servicii spaţiale, într-o rundă alături de Morphosis Capital și Founders Fund, controlat de Peter Thiel.
Stalker a început să viziteze România înainte de criza financiară din 2008, iar primele impresii au fost marcate de contrastul dintre capitală și celelalte regiuni.
„Călătoresc în această țară de aproape 20 de ani. Prima impresie a fost, probabil, similară cu a multora care ajung pentru prima dată în București: un oraș frumos, relativ mic, cu multe construcții în desfășurare și o atmosferă prietenoasă, relaxată. Prima noastră investiție a fost într-o companie din Iași, iar călătorind acolo am realizat rapid cât de mare este diversitatea geografică și, într-un anumit sens, culturală a țării. În ultimii 20 de ani, schimbările au fost destul de spectaculoase, cel mai vizibil în traficul tot mai aglomerat și parcările imposibile! Ceea ce nu s-a schimbat, însă, este esența acestei țări”, spune el.
În ciuda instabilității politice frecvente și a constrângerilor bugetare, România este văzută de investitor ca o piață mai stabilă decât pare la prima vedere. El consideră că reacțiile sistemului democratic la momentele tensionate sunt mai importante decât crizele în sine.
„Haosul politic și constrângerile bugetare nu sunt ceva unic – e suficient să ne uităm la țara mea de origine, Marea Britanie, pentru a înțelege acest lucru, dar și la contextul politic și economic global din prezent. Din această perspectivă, România este destul de stabilă prin comparație. Criza „constituțională” recentă a fost soluționată într-un mod democratic și cred că modul în care țările emergente gestionează astfel de situații definește, de fapt, evoluția lor politică. Este evident că, la alegerile prezidențiale recente, oamenii au fost implicați, au ascultat și și-au exprimat opiniile. Consider că acesta este un moment important în procesul de maturizare politică a României”, afirmă Stalker.
Investitorul mai spune că, pentru a atrage mai mult capital străin, România trebuie să îmbunătățească echilibrul risc-randament, lucru care nu ține doar de potențialul economic, ci mai ales de cât de clar este cadrul juridic și de reglementare.
„Capitalul străin este influențat de mai mulți factori, dar în cele din urmă decizia de investiție se bazează pe raportul risc-randament. Capitalul se îndreaptă întotdeauna acolo unde acest echilibru este perceput ca fiind cel mai favorabil. Așadar, nu este vorba despre randamentele în valoare absolută, ci despre riscurile necesare pentru a obține un anumit randament. Cu cât este mai dificil de evaluat riscul, cu atât acesta este perceput ca fiind mai mare”, consideră el.
În acest sens, Stalker recomandă României să se concentreze pe „câteva elemente esențiale: transparența, stabilitatea economică și statul de drept. Investitorii străini au nevoie de un cadru juridic clar și bine structurat, în care să aibă încredere, caută stabilitate economică și își doresc predictibilitate în ceea ce privește reglementările”.
În ceea ce privește cultura antreprenorială, România a fost ușor în urmă față de alte state din regiune, dar ritmul schimbării s-a accelerat în ultimii ani. Stalker evită comparațiile directe între țări, preferând să evalueze compatibilitatea culturală a fiecărei piețe în parte.
„În general, România a fost puțin în urmă față de vecinii săi în ceea ce privește adoptarea spiritului antreprenorial. Totuși, acest lucru a început să se schimbe în ultima perioadă și sunt extrem de optimist în ceea ce privește viitorul. Fiecare țară în care investim are particularitățile ei, fie că vorbim de diferențe culturale sau practice. România nu face excepție și, tocmai de aceea, evităm comparațiile. Privim fiecare țară ca având o cultură unică, iar noi investim acolo unde simțim că această cultură, mai ales în cadrul companiilor, este compatibilă cu a noastră”, continuă Anthony Stalker.
Acesta adaugă faptul că România este atractivă din punct de vedere al consumului, însă imaginea regiunii balcanice rămâne o piedică în calea investițiilor. Percepția negativă, istoric formată, este greu de schimbat, spune el, dar nu imposibil.
„România nu este o țară în care este greu să faci afaceri. De fapt, în regiune, are cea mai dezvoltată piață de consum, datorită dimensiunii, diversității și populației sale. Principalul obstacol este percepția generală asupra regiunii balcanice în ansamblu, o percepție care este în mare parte bazată pe idei greșite din trecut, legate de evoluția istorică a zonei. Oricât de nedrept ar părea, cel mai greu lucru în viață este, de multe ori, să schimbi percepțiile oamenilor. Acest lucru necesită timp și răbdare, iar din observațiile mele, pe parcursul perioadei petrecute în regiune, am constatat că dinamica este în creștere și că oamenii încep să vadă potențialul regiunii în ansamblu. Mai multe investiții din partea unor oameni ca noi, care duc la rezultate de succes, vor contribui în continuare la consolidarea acestei dinamici”, afirmă el.
Un alt punct nevralgic este subutilizarea avantajelor competitive. România are o populație numeroasă, diversitate și o geografie favorabilă, dar nu le integrează suficient într-o strategie coerentă de dezvoltare.
„România este o țară cu o diversitate culturală și geografică remarcabilă. În regiune, are cea mai mare populație, ceea ce o face fundamental atractivă pentru capitalul străin, oferind totodată o piață internă solidă. România trebuie să continue să încurajeze dezvoltarea inovației, al cărei fundament este educația”, explică Stalker.
În privința perspectivei pe termen lung, Stalker consideră că România ar putea deveni principala destinație de investiții din regiune, dacă își adaptează legislația și elimină barierele de reglementare care împiedică dezvoltarea capitalului privat.
„Cred că România are cel mai mare potențial din regiunea apropiată. În mod logic, acest lucru ar trebui să conducă la o creștere semnificativă a investițiilor străine. Totuși, lucrurile nu urmează întotdeauna un parcurs logic, și revin astfel la unul dintre aspectele menționate: este esențial ca România să continue să își dezvolte deschiderea legislativă și cadrul de reglementare”, mai spune el.
Un exemplu concret vine din zona fondurilor de pensii private, care dețin capital considerabil, dar au acces foarte limitat la sectorul privat din cauza cadrului legal.
„România are, probabil, unul dintre cele mai mari fonduri private de pensii din regiune. În prezent, acestea pot accesa sectorul privat într-un mod foarte limitat din cauza barierelor de reglementare. Dacă ne uităm la investițiile în private equity pe cap de locuitor din România, comparativ cu economiile mai dezvoltate, nivelul este extrem de scăzut. Acest lucru trebuie să se schimbe”, atrage atenția Stalker.
El mai spune că, în cele din urmă, investițiile și dezvoltarea economică rapidă nu pot exista fără acces real la finanțare.
„Economiile care își dezvoltă sectorul privat sunt cele care cresc cel mai repede. Accesul la capital este esențial pentru creșterea sectorului privat, iar creșterea fluxului potențial de lichiditate din fondurile de pensii către mediul privat ar trebui să fie o prioritate pentru guvernul actual, având în vedere potențialul enorm al țării”, conchide Anthony Stalker.
Vezi și:
