România vrea să ceară UE prelungirea cu doi ani a termenului-limită pentru programul de investiții în energie RepowerEU. Care sunt cele patru mari proiecte ce vor primi 1,3 miliarde euro

bani euro salariu pexels sursa foto: Pexels

România vrea să negocieze cu Comisia Europeană prelungirea cu doi ani, până în 2028, a programului RepowerEU, a declarat marți pentru G4Media ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Programul european, care prevede pentru România granturi nerambursabile de 1,37 miliarde de euro, va finanța mari proiecte menite să crească independența energetică.

De ce vrea România prelungirea cu doi ani a termenului actual?

„Noi vrem ca prin proiectele din RepowerEU să creștem independența energetică, nu doar să bifăm niște proiecte ca să iasă la număr. Or, aceste proiecte majore necesită timp pentru realizare. Abordarea României e diferită de cea a Comisiei Europene, care ne cere să scoatem rapid din rezerva de proiecte de la Ministerul Energiei sau Ministerul Dezvoltării și să le facem. Noi vrem ca la finalul proiectelor să avem 3.400 MW/h putere instalată”, a spus Marcel Boloș pentru G4Media.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Boloș a spus pentru G4Media că bugetul pentru proiectele din RepowerEU este de 1,373 miliarde euro sub formă de grant nerambursabil de la UE, cofinanțare care vine în principal de la Hidroelectrica de 2,7 miliarde euro, plus 1,1 miliarde de la bugetul statului care reprezintă TVA.

Marcel Boloș a spus pentru G4Media că „preluarea termenului de 31 august, propus de Comisia Europeană, ne creează o problemă, pentru că noi vrem că prin proiectele din RepowerEU să creștem independența energetică, iar până la acea dată nu e posibil să implementăm marile proiecte din RepowerEU”.

Care sunt proiectele pe care România vrea să le finanțeze din acești bani?

Marcel Boloș a dat câteva exemple de proiecte. „Obținerea de energie verde din canalele de irigații, centrale hidrotehnice, un proiect Romgaz pentru stații de comprimare a gazului și un mega-proiect de parc fotovoltaic în zona Sadova-Dăbuleni (județul Dolj)”.

România ar trebui să transmită, conform calendarului estimat, până în luna aprilie Comisiei Europene planul pentru atragerea fondurilor suplimentare incluse în programul RePowerEU.

Context: România și Portugalia sunt cele două țări care exercită cele mai multe presiuni pentru o prelungire dincolo de anul 2026 a RepowerEU, scrie publicația greacă Imerisia, citată de Rador.

Cererile României și Portugaliei sunt susținute de Spania și alte țări din estul Europei, a declarat pentru Imerisia o sursă care cunoaște bine aceste discuții. De menționat că Spania preia președinția UE în a doua jumătate a anului 2023.

UE va amâna însă acordarea unei prelungiri cât mai mult posibil, pentru a face presiuni asupra țărilor să își implementeze planurile în măsură cât mai mare, potrivit unei surse a Comisiei Europene.

O negociere serioasă pe această temă ar urma să înceapă în 2024 și probabil să se încheie în 2025, când va fi clar dacă implementarea va fi imposibilă pe baza programului inițial, a mai spus pentru Imerisia sursa citată, care arată că întârzierile în implementarea Fondului de Redresare generează presiuni pentru prelungirea finanțărilor.

Potrivit unei analize Reuters, care citează oficiali din patru țări UE, întârzierea este pusă pe seama creșterii prețurilor la materiile prime și a problemelor din lanțurile de aprovizionare.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: