Petrom a semnat acorduri de foraj în Marea Neagră de 325 milioane de euro cu platforma de foraj semi-submersibilă Transocean Barents, pentru o perioadă minimă de un an și jumătate. În plus, a fost semnat un contract de aproximativ 140 de milioane de euro cu Halliburton România pentru servicii integrate de foraj. Transocean și Halliburton sunt la origine firme americane. Ambele contracte vizează lucrări specifice privind extracția gazului din Marea Neagră, perimetrul Neptun Deep, cu rezerve estimate la circa 85 de miliarde de metri cubi, primele cantități urmând să iasă la suprafață în 2027.
- UPDATE „Operator desemnat este OMV PETROM, care răspunde de aceste decizii. Romgaz urmează să ridice fondurile necesare, pe măsură ce vor veni la plată furnizorii. Nu sunt probleme din acest punct de vedere momentan, e adevărat că efortul este mare”, a declarat pentru Economedia ministrul Energiei Sebastian Burduja.
Aceste două contracte se adaugă unui altuia, anunțat anterior, cu italienii de la SAIPEM, pentru 1,6 miliarde euro, ceea ce duce acordurile încheiate de Petrom la suma de 2,065 miliarde de euro care reprezintă peste 80% din acordurile de execuție necesare livrării proiectului Neptun Deep, potrivit directorului Petrom, Christina Verchere.
În proiectul extracției gazelor din Marea Neagră, Petrom este într-un joint-venture 50% – 50% cu producătorul de gaze controlat de stat Romgaz, după ce compania românească a cumpărat, anul trecut, partea ExxonMobil din afacere pentru puțin peste 1 miliard de euro. Romgaz nu a preluat însă de la Exxon statutul de operator al proiectului Neptun Deep, acesta fiind cedat Petrom, pe considerația că societatea controlată de austriecii de la OMV are mai multă experiență în forajul submarin. De aceea, acum Petrom este cea care semnează toate contractele de lucrări ce vizează extracția gazului, însă Romgaz contribuie oricum cu 50% la cheltueli. Anul trecut, într-un anunț public, DNA a arătat că a cerut date privind această tranzacție, prin care Romgaz a preluat Exxon Bahamas, compania care deținea jumătate din proiectul Neptun Deep și dreptul de operare al zăcământului.
La 2 miliarde de euro acorduri încheiate, Romgaz trebuie să scoată astfel din vistierie 1 miliard de euro în următorii doi ani. La acest miliard de euro adaugăm miliardul de euro plătit Exxon, care este purtător de dobânzi, fiind atras parțial din împrumuturi bancare, și avem o contribuție a Romgaz de peste două miliarde de euro în perioada 2022 – 2026, până să iasă primele gaze din Marea Neagră. Efortul financiar este însă dozat pe o perioadă mai mare, dat fiind că cheltuielile făcute provin , în bună parte, din credite atrase. Producția de gaze va fi împărțită egal între Petrom și Romgaz. Pentru moment, statul român și-a rezervat dreptul de preempțiune la achiziția gazului, însă Petrom acerut, în repetate rânduri, să se renunțe la această prevedere iar gazul să fie vândut strict în condiții de piață.
„Cel mai important obiectiv al nostru este să începem producția în siguranță și cu respectarea bugetului(plafon maximal 4 miliarde euro – n.r.), în 2027, împreună cu partenerul nostru Romgaz și să sprijinim România în tranziția sa spre a deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE.”, a spus directorul Petrom, Christina Verchere.
La doi-trei ani după începerea producției, adică din 2029, perimetrul Neptun Deep ar trebui să contribuie cu 7 miliarde de metri cubi la producția totală de gaze a României, adică aproape cât se extrage acum de pe uscat – 9 miliarde mc. Din această cantitate, circa 3,5 miliarde mc trebuie să revină Romgaz, care astfel aproape și-ar dubla producția actual – 4,6 miliarde mc.
În Marea Neagră, mai avem extracție de gaze de la BSOG, 1 miliard mc pe an, dar și chiar de la Petrom, deja de decenii, în zăcăminte de mai mică adâncime, tot circa 1 miliard mc anual. Pe uscat, aproape toată producția este împărțită între Romgaz și Petrom.
Romgaz a înregistrat, în 2022, o cifră de afaceri anuală de 13,4 miliarde lei și un profit net de 2,54 miliarde lei. Petrom a avut afaceri de 61 miliarde lei și un profit net de 10,4 miliarde lei.