sursa foto: Nord Stream 2 / Axel Schmidt
O navă rusească specializată în amplasarea de conducte submarine a reluat lucrurile la gazoductul Nord Stream 2 în Marea Baltică, a declarat duminică pentru DPA un purtător de cuvânt al consorţiului Nord Stream 2 AG. Proiectul care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania a generat tensiuni cu Statele Unite.
Potrivit Agerpres, “Nava Fortuna operează în prezent în apele teritoriale ale Germaniei, în conformitate cu autorizaţia eliberată şi anunţul făcut de autorităţi”, a declarat purtătorul de cuvânt, referindu-se la aprobarea emisă la începutul acestei săptămâni de Autoritatea maritimă din Germania (BSH). O secţiune de conductă cu o lungime de doi kilometri poate fi amplasată pe fundul mării în zona economică exclusivă a Germaniei, după ce BSH a decis că nu există păsări sălbatice care să aibă nevoi de protecţie de-a lungul rutelor lor migratorii. De asemenea, consorţiul Nord Stream 2 AG a informat că se lucrează şi la secţiunea din Danemarca a gazoductului, unde conductele sunt amplasate de o altă navă rusească, Akademik Cherskiy.
În prezent gazoductul Nord Stream 2 este aproape de finalizare. În apele teritoriale ale Germaniei mai sunt de amplasat o secţiune de 13,9 kilometri dintr-o conductă şi 16,8 kilometri din cea de a doua conductă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Zilele trecute, administraţia americană a decis să renunţe să aplice sancţiuni împotriva principalei societăţi implicate în construirea gazoductului NordStream 2, care va livra gaze ruseşti în Uniunea Europeană printr-un terminal din Germania. SUA au anunţat miercuri că renunţă la sancţiunile împotriva societăţii NordStream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, Matthias Warnig, de naţionalitate germană.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Proiectul este finalizat în proporţie de 90% cu doar o porţiune de 100 km în apele adânci din largul Danemarcei rămasă să fie terminată.