Foto: e-nergia.ro
Este construirea unor noi terminale GNL în Europa rezultatul unei reacții exagerate la panica provocată de penuria de gaze după invadarea Ucrainei de către Rusia? Ar putea duce această reacție la o capacitate de stocare în exces și la investiții inutile? În jurul acestor întrebări a început o mare dezbatere în interiorul Europei și la nivelul analiștilor internaționali, întrucât cererea de gaze naturale a scăzut cu 17%, iar sursele regenerabile de energie își vor extinde încontinuu ponderea în mixul energetic în contextul strategiei europene de reducere a poluării cu 55% până în 2030 și la zero până în 2050, scrie Money Review, potrivit Rador.
Numai Germania, care înainte de 2022 nu deținea nici măcar un singur FSRU (Traducere: unitate flotantă de stocare și regazeificare, n.r.), a planificat investiții de 9 miliarde de euro și a pus deja în funcțiune primul dintre cele patru FSRU pe care le-a proiectat în plină criză energetică. În total 14 terminale FSRU noi sunt în construcție în Europa sau au primit decizia de realizare a investiției. Dar, după cum observă analiștii de la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), dacă planurile actuale de infrastructură ar fi realizate, capacitatea terminalelor GNL din Europa (inclusiv Marea Britanie, Norvegia și Turcia, care sunt strâns legate de piața gazelor naturale a UE) ar putea depăși 400 de miliarde de metri cubi.
Pe măsură ce cererea în Europa scade, iar sursele regenerabile se extind, cererea reală de GNL în 2030 ar putea ajunge la 150 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă că ar rămâne neutilizată o capacitate GNL de 250 de miliarde de metri cubi. Potrivit analiștilor IEEFA, Europa ar trebui să ia în considerare renunțarea la unele proiecte planificate.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Această dezbatere afectează în mod inevitabil și evoluția și perspectivele celor patru proiecte de investiții private pentru noi terminale GNL din Grecia. Este vorba despre al doilea FSRU de la Alexandroupoli, de Dioriga GAS din Corint, de Elpedison din portul Salonic și de Mediterranean Gas din portul Volos. Dacă toate aceste proiecte ar fi realizate, împreună cu terminalul de la Revythoussa și cel de la Alexandroupoli care este deja în construcție și se așteaptă să fie pus în funcțiune de probă până la sfârșitul anului, ar crește capacitatea anuală a Greciei de distribuire a GNL-ului la 25 miliarde de metri cubi, adică aproximativ de patru ori cererea actuală.
Noile planuri pentru construcția de FSRU în Grecia vizează, desigur, piețele balcanice și cererea mare de înlocuire a gazului rusesc, Revythoussa fiind un furnizor important în acest sens în perioada crizei energetice. Deși cererea de gaze naturale pe piața grecească a scăzut cu 19% în 2022, cantitățile totale de gaze naturale care intră în sistemul grecesc au crescut cu 11,11%. 34,27% din cantitățile de gaze naturale care au intrat în sistemul grecesc în 2022, conform datelor operatorului elen de gaze DESFA, au fost direcționate către export, în principal către piața bulgară.
Investitorii par să reevalueze perspectivele noilor terminale FSRU și nu se grăbesc să ia deciziile finale de investiție. Pe piața de energie există o percepție generală că nu toate proiectele vor fi implementate. Chiar și pentru proiectele aflate într-un stadiu mai avansat, precum terminalul din Corint, investitorii se arată sceptici. „Nu am spus că nu mergem înainte. Spunem doar că încă ne uităm la o mulțime de detalii pentru că mediul s-a schimbat. Proiectul a fost inclus în investițiile strategice, pe de o parte, ceea ce este un lucru foarte bun, iar testul de piață a mers bine. Dar, pe de altă parte, navele s-au scumpit și sunt, de asemenea, greu de găsit. Așa că avem nevoie de puțin mai mult timp înainte de a lua decizia finală”, a fost răspunsul dat analiștilor de către Petros Tzannetakis, directorul general adjunct al companiei constructoare a terminalului din Corint, Motor Oil.
Grupul Kopelouzou evaluează, la rândul său, noii parametri înainte de a lua decizia de a investi în cel de-al doilea terminal de la Alexandroupoli, care va fi axat doar pe export, având ca principal client piața ucraineană. „Studiem, nu este un lucru ușor”, spune șeful grupului, Dimitris Kopelouzos, vorbind și despre concurența pe care o reprezintă Turcia. Totuși el se arată optimist cu privire la perspectivele proiectului pe baza testului de piață informal în desfășurare.