Foto: Wikipedia
Fostul șef al companiei germane de plăți Wirecard, aflată în dizgrație, urmează să fie judecat, fiind acuzat de cel mai mare caz de fraudă din istoria Germaniei, transmite BBC.
Markus Braun a prezidat ascensiunea fulminantă a acestei companii, care a pornit de la începuturi modeste și a devenit una dintre marii jucători bancari din Germania.
Finanțatorii și politicienii au fost uimiți de succesul Wirecard până la prăbușirea la fel de spectaculoasă.
Procesul de joi va avea loc într-o sală de judecată de înaltă securitate din închisoarea Stadelheim din München.
Braun, care a fost directorul executiv al Wirecard, este deținut în această închisoare în arest preventiv și neagă orice infracțiune.
Alți doi foști manageri sunt, de asemenea, judecați. Oliver Bellenhaus a fost șeful filialei Wirecard din Dubai, în timp ce Stephan von Erffa a fost responsabil cu contabilitatea. Aceștia riscă mai mulți ani de închisoare dacă vor fi condamnați.
Proiectată pentru procesele unor presupuși teroriști sau membri ai mafiei, sala de judecată se află la 5 m sub pământ, cu un tavan rezistent la bombe. Un cadru dramatic, care se potrivește, fără îndoială, unui caz care a zguduit până în măduva oaselor sistemul financiar și politic din Germania.
Un om care nu va fi în boxa acuzaților este fostul director operațional al Wirecard. Când a ieșit la iveală amploarea scandalului din jurul gigantului de plăți, în iunie 2020, Jan Marsalek plecase.
Considerat numărul doi al lui Markus Braun, el a devenit în curând omul căutat în Germania și se află și pe lista celor mai căutați oameni ai Europol, fiind suspectat că a comis fraude comerciale în bandă.
Se crede că a fugit pe un aeroport la sud de Viena înainte de a zbura spre Belarus cu un avion privat. Ultimele rapoarte îl plasează în Rusia, deși guvernul de la Moscova a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi avut legături strânse cu serviciile sale de securitate.
Ascensiunea și decăderea Wirecard
Wirecard a fost lansată în 1999 într-o suburbie a orașului München.
Compania a procesat plăți online cu cardul de credit, în special pentru site-uri de pornografie și jocuri de noroc, înainte de a se extinde în domeniul bancar, emițând carduri de credit și de pre-plată. Într-o lume în care plățile fără numerar deveneau tot mai populare, Wirecard era perfect plasată pentru a domina.
În 2005, era listată la Bursa de Valori din Frankfurt, iar în 2018 a intrat în indicele Dax 30 al celor mai importante companii germane de top, devansând Commerzbank în acest proces. Acțiunile sale au urcat la 140 de euro (120 de lire sterline), iar valoarea sa a ajuns la 24 de miliarde de euro.
A fost considerată o poveste de succes germană, iar Angela Merkel, care era cancelar la acea vreme, chiar a făcut lobby în numele Wirecard în timpul unei vizite din 2019 în China, unde compania dorea să cumpere o firmă.
În spatele scenei, însă, nu totul a fost bine. Existau deja rapoarte în Financial Times care puneau la îndoială cifrele Wirecard. Apoi, în 2016, o firmă de cercetare necunoscută a făcut acuzații care legau Wirecard de spălare de bani și fraudă.
Wirecard a deviat acuzațiile investitorilor și jurnaliștilor, iar autoritățile financiare germane i-au susținut. Jurnalistul FT Dan McCrum a fost vizat de companie pentru că a scris articole despre aceasta.
La începutul anului 2019, compania a respins ca fiind defăimător un raport al FT potrivit căruia șefii ar fi falsificat și antedatat contracte. Documente divulgate au dezvăluit în curând probleme contabile în operațiunile asiatice ale Wirecard, dar compania a dat vina pe speculatori.
În loc să investigheze Wirecard, autoritatea germană de reglementare financiară BaFin a ales să investigheze jurnaliștii și a interzis investitorilor să vândă în lipsă – pariind pe scăderea prețului acțiunilor, care a scăzut cu peste 40%.
Apoi, totul s-a prăbușit în 2020.
Wirecard s-a declarat în insolvență după ce a fost obligată să recunoască faptul că 1,9 miliarde de euro care lipseau din conturile sale probabil că nu au existat niciodată.
Două bănci din Filipine despre care se credea că dețin banii au declarat că nu au fost clienți ai Wirecard, iar compania a cerut apoi protecție împotriva creditorilor în caz de insolvență.
Situația în care se afla îndrăgita companie germană din sectorul tehnologic devenise un dezastru și o rușine, după cum a spus autoritatea de reglementare.
Procurorii l-au acuzat pe Markus Braun că a semnat rapoarte financiare despre care știa că sunt inexacte. Aceștia au spus că Wirecard a falsificat documente pentru a arăta că avea bani pe care, în realitate, nu i-a avut niciodată.
Anul trecut, o anchetă de nouă luni a legislatorilor germani a constatat o succesiune de deficiențe, inclusiv din partea auditorilor Ernst and Young, care au semnat conturile Wirecard.
Se așteaptă ca procesul să dureze până în 2024. Printre cei care îl vor urmări îndeaproape se vor număra mulți dintre cei care au pierdut sume mari investind în compania cu sediul la München, notează analiza BBC.