Se va descurca UE fără 90% din importurile de petrol din Rusia? Dar România? Harta dependenței de petrolul rusesc

platforma extractie petrol

Liderii UE au convenit, luni, să interzică 90% din importurile europene de petrol rusesc până la finalul anului, deși va fi introdusă o excepţie temporară pentru ţiţeiul livrat prin conductă. Noile sancţiuni fac parte din cel de-al șaselea pachet adoptat de Consiliul European. În acest context, cum arată harta dependenței de petrol rusesc în Europa și cine va suferi cel mai mult? În ceea ce privește România, țara noastră este peste media UE, în ceea ce privește dependența de invadatorul din Ucraina: o treime din importuri sunt asigurate din Rusia, la nivelul anului 2020, 19% vin din țări europene și 49% din alte țări. 

Cele mai mari cantități de petrol și produse din petrol sunt importate de Germania, Olanda și Polonia, arată datele sintetizate, la solicitarea Economedia, de echipa de cercetători a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează și proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Embargoul de petrol, care ar urma să fie introdus treptat de UE, aduce o serie de provocări pentru România, dar acestea sunt gestionabile, spun specialiștii. Asta în condițiile în care România a importat în 2020 3,56 de milioane de tone de petrol și produse petroliere din Rusia, ceea ce reprezintă doar 2% din totalul importurilor UE din Rusia.

Date integrale AICI.

Harta dependenței de petrol rusesc în Europa

Conform datelor economiștilor de la UBB, cele mai mari cantități de petrol și produse din petrol sunt importate de Germania, Olanda și Polonia. Important de menționat: țările cu cele mai mari procentaje rusești în totalul importurilor acestor produse sunt Slovacia, Lituania și Polonia.

Datele prezentate în grafic sunt cele aferente anului 2020, dar rămân relevante, în contextul în care, în acest sector, modificările anuale nu sunt spectaculoase.

La nivelul UE, 23% din importurile de petrol vin din Rusia, 34% din țări europene, iar 43% din alte țări.

În ceea ce privește România, țara noastră este peste media UE, în ceea ce privește dependența de invadatorul din Ucraina: o treime din importuri sunt asigurate din Rusia, la nivelul anului 2020, 19% vin din țări europene și 49% din alte țări. Dacă analizăm cantitățile, suntem în categoria “5”, cu importuri de petrol între 10-24 milioane de tone. Adică în același segment cu țări ca Danemarca, Finlanda, Portugalia, Cehia, Austria și chiar Ucraina.

În cea mai mare economie a Europei, Germania, raportul importurilor arată în felul următor: 38% din Europa, 30% din Rusia și 32% din alte țări.

 

Situația din România și posibilele efecte în piață

Cel mai important partener comercial al României în ceea ce privește petrolul și produsele din petrol (inclusiv motorina) este Kazahstan-ul, din anul 2020 – anul pandemiei, arată datele centralizate de economiști. În acest an, consumul a fost unul mai redus, iar piața a suferit câteva restructurări. În 2020, Kazahstanul preia primul loc în topul țărilor din care importă România, poziție deținută anterior de Rusia. Procentele sunt apropiate, dar schimbarea din topul liderilor merită menționată: Kazahstanul reprezintă aproximativ 34% din totalul importurilor românești de petrol și produse din petrol, urmat strâns de Rusia cu 32,7% (Eurostat, 2020). Ceilalți parteneri comerciali importanți sunt Ungaria (7,7%), Iraq (4,5%), Azerbaidjan (4,01%). SUA, din motive geografice evidente, reprezintă doar 2,55% din totalul surselor de import.

“Embargoul de petrol, planificat a fi introdus treptat de UE, reprezintă o provocare și pentru România. În primul rând, acel procentaj de 32,7% trebuie acoperit din alte surse. Găsirea de noi surse reprezintă o provocare din două perspective: care sunt țările care pot asigura României cantitatea necesară de petrol și produse petroliere? respectiv ce efect va avea această substituire asupra prețului combustibililor? Trebuie să avem în vedere și că, într-un context inflaționist, o creștere a prețului combustibilului poate avea efecte negative majore asupra majorității sectoarelor economiei, influențând și mai mult creșterea nivelului prețurilor. În al doilea rând, în contextul acestor noi sancțiuni, importurile din Kazahstan pot avea riscuri mai ridicate, majoritatea acestor produse fiind importate prin porturile Mării Negre, o zonă foarte apropiată de conflictul militar actual”, precizează, pentru Economedia, Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

Specialiștii subliniază însă că aceste provocări pot fi gestionate pe termen mediu în România (inclusiv cu sprijinul UE), țara noastră aflându-se într-o poziție mult mai favorabilă față de situația altor țări europene care depind într-o măsură mult mai mare de importurile de petrol și produse petroliere din Rusia.

“De exemplu, Rusia reprezintă 78,4% din totalul importurilor Slovaciei în acest sector, 68,8% în Lituania, 67,5% în Polonia, 66,8% în Finlanda sau 44,6% în Ungaria. În privința cantităților importate, pentru care trebuie găsite alte surse de proveniență în cazul intrării în vigoare a embargoului, sunt alte țări europene în topul clasamentului. De exemplu, Germania importă de departe cea mai mare cantitate de petrol și produse petroliere din Rusia – 35 de milioane de tone în 2020, care reprezintă peste 20% din totalul importurilor UE din Rusia, urmată de Olanda (peste 27 de milioane de tone, aproape 16% din totalul cantității importate de UE din Rusia) și Polonia (peste 22 de milioane de tone, 13% din total UE). Comparativ cu aceste țări, România a importat 3,56 de milioane de tone din Rusia, ceea ce reprezintă doar 2% din totalul importurilor UE din Rusia“, sintetizează Szász Levente.

Președintele Iohannis: “România va fi pregătită şi va face faţă, dacă în final se hotărăşte această abordare”

Referitor la cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, printre care se regăsește și interzicerea importului de petrol rusesc în alte state, președintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină această propunere, iar Guvernul României lucrează la soluţii sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt.

„Propunerea făcută de Comisie este una pe care o sprijinim. Această propunere prevede un aşa numit phase out, adică o renunţare graduală, în următoarele şase luni, la importul de petrol rusesc. Tematica nu este nouă. Despre renunţarea la importurile de petrol şi gaz rusesc se discută de multă vreme şi noi ne-am pregătit pentru această discuţie. Guvernul lucrează la soluţii sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt. Avem variante şi aceste variante evident că sunt în discuţie şi chiar unele sunt în concretizare. România va fi pregătită şi va face faţă, dacă în final se hotărăşte această abordare”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună de presă cu omologul german, făcută la Palatul Cotroceni, potrivit News.ro.

Sursa foto: Unsplash / Maria Lupan

Comentarii

  1. Ce articol prost. Scris degeaba.

    Pai de ce ma interesează ca România reprezinta 2% din totalul importurilor UE?
    Întrebarea mai potrivita e cat reprezinta petrolul rusesc din totalul importat de România. Ca sa înțelegi exact cum va fi împactata țara.

    Cine a scris articolul asta? Vreun elev de clasa a 8-a probabil

    • Buna seara,
      Robert a pus o intrebare.
      Clara.
      Cat reprezinta petrolul rusesc din totalul importat de România?

      Media UE e relativa.
      Nerelevanta as zice.

      • Bună ziua!
        După atâtea comentarii, am realizat că articolul nostru nu se vede integral pe mobil, ci doar pe desktop. Încercăm să rezolvăm problema.

  2. Cum sa pui in titlu “Harta dependenței de petrolul rusesc” și să scrii doua vorbe vagi despre România și doar sa enumeri trei țări dintre cele mai dependente de petrolul rusesc?
    Un articol absolut degeaba.

  3. Se pune presiune pe Rusia, dar cu riscuri asumate și de UE care nu vrea sa arate neputincioasă. Cui vor vinde germanii mașinile lor dacă prețurile vor urca și mai mult? COVID-19 ne-a schimbat viața, războiul din Ucraina va schimba destinul câtorva generații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.