Șefa FMI spune că riscurile pentru stabilitatea financiară au crescut și solicită vigilență

Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat duminică că riscurile pentru stabilitatea financiară au crescut și a cerut continuarea vigilenței, deși acțiunile economiilor avansate au calmat stresul pieței, scrie Reuters.

Directorul general al FMI și-a reiterat punctul de vedere că 2023 va fi un alt an provocator, cu creșterea globală încetinind sub 3% din cauza cicatricilor cauzate de pandemie, războiului din Ucraina și înăspririi monetare.

Chiar și cu o perspectivă mai bună pentru 2024, creșterea globală va rămâne cu mult sub media sa istorică de 3,8%, iar perspectiva generală a rămas slabă, a spus ea la Forumul pentru Dezvoltare din China.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

FMI, care a prezis o creștere globală de 2,9% în acest an, este programat să publice noi previziuni luna viitoare.

Georgieva a spus că factorii de decizie din economiile avansate au răspuns decisiv la riscurile de stabilitate financiară în urma prăbușirii băncilor, dar chiar și așa este nevoie de vigilență.

„Așadar, continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluțiile și evaluăm potențialele implicații pentru perspectivele economice globale și stabilitatea financiară globală”, a spus ea, adăugând că FMI acordă o atenție deosebită țărilor cele mai vulnerabile, în special țărilor cu venituri mici, cu niveluri ridicate a datoriei.

Ea a avertizat, de asemenea, că fragmentarea geo-economică ar putea împărți lumea în blocuri economice rivale, rezultând „o divizare periculoasă care i-ar lăsa pe toți mai săraci și mai puțin siguri”.

Georgieva a spus că revenirea economică puternică a Chinei, cu o creștere estimată a PIB-ului de 5,2% în 2023, oferă o oarecare speranță pentru economia mondială, China fiind estimată să reprezinte aproximativ o treime din creșterea globală în 2023.

FMI estimează că fiecare creștere cu 1 punct procentual a creșterii PIB-ului din China are ca rezultat o creștere cu 0,3 puncte procentuale a creșterii în alte economii asiatice, a spus ea.

Ea a îndemnat factorii de decizie din China să depună eforturi pentru a crește productivitatea și a reechilibra economia, departe de investiții și către o creștere mai durabilă bazată pe consum, inclusiv prin reforme orientate spre piață pentru a echita condițiile de concurență între sectorul privat și întreprinderile de stat.

Astfel de reforme ar putea crește PIB-ul real cu până la 2,5% până în 2027 și cu aproximativ 18% până în 2037, a spus Georgieva.

Ea a spus că reechilibrarea economiei Chinei ar ajuta, de asemenea, Beijingul să-și atingă obiectivele climatice, deoarece trecerea la o creștere bazată pe consum ar reduce cererea de energie, va reduce emisiile și va reduce presiunile privind securitatea energetică.

Procedând astfel, a spus ea, ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu 15% în următorii 30 de ani, rezultând o scădere a emisiilor globale de 4,5% în aceeași perioadă.