Șeful Băncii Greciei vede semne de stagnare și face apel la “prudență fiscală”/ El a subliniat că trebuie continuate reformele/ Banca estimează o creștere de 2,3%, sub prognoza guvernului de la Atena

Guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, a subliniat luni necesitatea ca Grecia să continue reformele și a avertizat împotriva automulțumirii, scrie Kathimerini. Adresându-se adunării generale a băncii centrale, Stournaras a vorbit despre o provocare majoră reprezentată de oboseala reformelor, citând în același timp date care arată stagnarea și o ușoară scădere a competitivității țării în ultimul an.

În același timp, el a subliniat nevoia de “prudență fiscală”, care se traduce prin excedente primare de cel puțin 2% din produsul intern brut în mod continuu în următorii ani. “Nu există loc pentru automulțumire”, a avertizat el, și a stabilit un obiectiv înalt: convergența ratingului de credit al Greciei cu media zonei euro, de care distanța este mare.

“Stabilitatea politică, fiscală și financiară sunt bunuri publice și trebuie să fie păstrate, mai ales în Grecia, care în urmă cu doar câțiva ani a ieșit din cea mai mare criză economică din istoria sa modernă”, a subliniat el, reiterându-și pozițiile care decurg din experiența perioadei de salvare.

Stournaras a descris trecerea la nivelul de investiții în 2023 ca fiind o piatră de hotar, subliniind că aceasta marchează recunoașterea fiabilității politicii economice din ultimii ani. Cu toate acestea, a spus șeful Băncii Grecie, “competitivitatea internațională a economiei grecești, după îmbunătățirea semnificativă din anii precedenți, a dat semne de stagnare sau chiar de o ușoară retragere în 2023, într-un mediu deteriorat pentru comerțul internațional”. El a subliniat punctele slabe în domenii precum eficiența statului, viteza de administrare a justiției și birocrația.

Prognoza Băncii Greciei este pentru un excedent primar de 1,4% din PIB sau chiar mai mare în 2023, după cum a spus Stournaras, față de prognoza bugetară de 1,1%. Pentru 2024, prognoza indică un excedent primar de 2,1%, la fel ca și bugetul pe 2024. Datoria este estimată să fi scăzut cu 10,7 puncte procentuale în 2023, până la 161,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din 2010 încoace. Pentru 2024, se estimează că aceasta va fi de 152,3 % și că va scădea în termeni nominali pentru prima dată din 2019. Creșterea este văzută la 2,3% în acest an, față de proiecția guvernului de 2,9%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *