Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
De câteva zile, avertismentele serioase legate de starea economiei în România și în regiune vin pe bandă rulantă. O analiză Bloomberg arată că toți cifrele macroeconomice indică un derapaj al Europei de Est spre recesiune, iar Germania – un mare partener economic al României, are deja economia în stagnare. Cu o criză a energiei la ușă și măsuri incoerente guvernul Ciucă se confruntă deja cu proteste. Pus în fața avertismentelor, ministrul Finanțelor admite că ”există riscuri de gen recesionist”.
Problemele României. Prețul energiei, schema guvernamentală de compensare a facturilor care riscă să producă o gaură bugetară de câteva zeci de miliarde de lei, inflația galopantă și investițiile guvernamentale întârziate sunt câteva dintre ingredientele peisajului economic sumbru.
Bloomberg arată că deși România a oferit cea mai mare surpriză pozitivă, evitând printr-o creștere de 2,1% contracția trimestrială prognozată, ”toți indicatorii arată că Europa de Est derapează spre o recesiune în semestrul doi, din cauza războiului Rusiei și a creșterii prețurilor”.
Inflația galopantă, ajunsă la 15%, a început deja să scoată unele categorii de bugetari în stradă. Polițiștii și angajații din penitenciare au protestat miercuri, iar sindicatul Tarom a anunțat că avioanele nu vor mai zbura din 23 august pe tronsonul de dimineață.
Creșterea economică din primul semestru e surprinzătoare, mai ales în condițiile în care producția industrială s-a contractat cu 2,5% trimestru la trimestru, vânzările cu amănuntul au avansat cu 2,9% trimestrial, în timp ce lucrările de construcții au scăzut cu 0,9% în primele două luni ale celui de-al doilea trimestru față de primul trimestru, potrivit unei analize Economedia.
Un alt avertisment dur a venit de la Consiliul Fiscal, organ consultativ condus de Daniel Dăianu. Instituția prognozează un deficit bugetar de 7% din PIB, cu mult peste ținta de 5,8% asumată de guvern. Motivul? Consiliul Fiscal apreciază drept probabil un gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 miliarde de lei. Pe partea de cheltuieli bugetare, Consiliul vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei. O vulnerabilitate aparte a României este balanța externă, unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB (7% a fost în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%.
O mare problemă pentru guvern este plata facturilor compensate. Executivul a prevăzut doar 2,5 miliarde de lei la rectificare, deși furnizorii și Consiliul Fiscal avertizează că datoria e de peste 30 de miliarde de lei. Nu e clar de unde va face rost guvernul Ciucă de fondurile necesare.
Seceta severă din acest an va pune și ea presiune pe prețurile alimentelor, la fel ca și scumpirea motorinei și a îngrășămintelor.
Peisajul regional și european e extrem de îngrijorător. În al doilea trimestru al anului 2022, înregistrarea de noi companii în Uniunea Europeană a scăzut cu 1,2% față de trimestrul precedent. În același timp, falimentele sunt în creștere, pentru al patrulea trimestru consecutiv, potrivit datelor Eurostat.
De la începutul anului, noile înregistrări au scăzut constant, cu 2,3% față de sfârșitul anului 2021. Cea mai mare scădere a înregistrărilor de companii a avut loc în al doilea trimestru al anului 2020, în perioada de vârf a pandemiei, când s-a contractat cu aproape 20%.
O îngrijorare majoră este prețul energiei și mai ales accesul la gaze natural în perioada de iarnă. Criza energetică provocată de impredictibilitatea livrărilor din Rusia a dus la explozia prețurilor la utilități, arată Bloomberg, iar măsurile guvernamentale pentru protecția consumatorilor au un cost bugetar uriaș. În cazul României, dependența de gazele rusești e relativ mică, circa 7-9% din consumul energetic total, potrivit unei analize Money Review. Deși dependența e scăzută, rămâne problematică pentru România găsirea de surse alternative, mai cu seamă pe durata zilelor geroase de iarnă. Până acum, guvernul Ciucă nu a anunțat nici un contract nou de aprovizionare cu gaze, deși discuții au existat cu Azerbaidjan, Qatar și SUA.
Industria e afectată serios de criza energiei. Combinatul chimic Chimcomplex a anunțat în această săptămână că închide temporar activitatea de producție în cadrul platformei industriale Borzești pe o perioadă de 14 zile începând cu data de 18 august 2022, din cauza prețurilor în creștere la energie electrică și gaze naturale. Decizii similare au luat de-a lungul anului Azomureș, Alum Tulcea și Alro Slatina.
În acest peisaj sumbru, guvernul discută creșterea salariilor pentru toți bugetarii cu diferența de un sfert până la grila din 2022. Proiectul de OUG pus în dezbatere publică nu prezintă impactul bugetar pe acest an, iar analiștii independenți au criticat măsura pe motiv că această creștere se face în absența unei reforme reale a sectorului bugetar.
Câciu admite pericolul recesiunii. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a admis joi că în cazul României există ”riscuri recesioniste”. Întrebat într-o conferință de presă dacă România va înregistra o criză economică, așa cum avertizează unele instituții financiare străine, Câciu a spus că ”Sunt tot felul de presiuni – energie, combustibil, alimente, lanțuri de aprovizionare… Există riscuri, nu suntem într-o oază ferită de riscuri recesioniste. Dar ele sunt anticipate pas cu pas, trebuie să te uiți la anumiți indicatori precum scăderea producției industriale. Trebuie luate măsuri pentru revigorarea acelei zone. Riscuri de gen recesionist sunt, Germania e deja într-o zonă de cvasi-stagnare. Da, există presiuni de încetinire economică pe care le avem în vedere”.