Sursa foto: Dreamstime/ Photo 203783691 © Francesco Scatena | Dreamstime.com
Creșterea taxelor, accentuarea blocajului financiar și efectele inflației creează mari probleme în mediul de business, acolo unde peste o treime din companiile românești au deficiențe masive de capitalizare. Fără un capital de lucru suficient, dependente de încasări, multe dintre companii riscă să intre în zona de risc, fapt care ar putea genera ample probleme pe lanțurile economice, avertizează Sierra Quadrant.
O radiografie a mediului de afaceri românesc, în 2024, indică un nivel ridicat de vulnerabilitate. Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut în dificultate (16335 de companii și-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvență), iar perspectivele lui 2024 nu arată deloc bine.
Sierra Quadrant estimează că numărul firmelor cu probleme ar putea depăși, în acest an, 150.000, pe fondul efectelor negative generate de creșterea taxelor, de persistența inflației și accentuarea scăderii vânzărilor.
Dincolo de estimările privind fragilitatea mediului de afaceri, un semnal de alarmă vine inclusiv de la Banca Națională care, în ultimul său raport, afirmă că numărul firmelor cu pierderi (circa 225.000 de firme) se menține ridicat, la aproximativ 29% din totalul companiilor active.
Dintre acestea, 15% au consemnat o persistență a pierderilor în ultimii trei ani.
Mai mult chiar, o treime din companii au deficiențe masive de capitalizare (aproape 140 de miliarde de lei), cu implicații asupra disciplinei la plată, precum și asupra accesului la credite.
Acestea generează 58% din restanțele nebancare și 21% din creditele aflate în stare de neperformanță.
„Majoritatea firmelor cu probleme sunt din sectorul IMM acolo unde problemele s-au agravat în acest an, odată cu creșterea taxelor, scăderea vânzărilor și accentuarea blocajului financiar. Firmele mari au varianta împrumuturilor intragrup, accesarea fondurilor de investiții sau chiar emiterea de obligațiuni”, spune Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Gradul de îndatorare a firmelor românești a crescut, anul trecut, la 166,7%.
Radiografia financiară realizată de Banca Națională indică faptul că 16% dintre firme se află în zona de risc (au un grad de îndatorare peste 200%), iar eventuale riscuri (persistența inflației, riscuri legate de războiul din Ucraina ș.a.) ar putea genera dificultăți pentru companiile cu credite bancare.
BNR afirmă, astfel, că riscul de credit a crescut pentru 8 din cele 10 sectoare luate în considerare, cele mai riscante sectoare fiind cel energetic, urmat de industrie și transport.
„Foarte slab capitalizate, fără buffere financiare, marea majoritate a firmelor românești au ajuns să depindă de încasările de la o lună la alta. Vulnerabilitățile se transmit pe lanțurile economice, iar dacă una dintre ele se blochează, efectele se resimnt pe scară amplă, ca într-un castel de cărți de joc”, mai spune acesta.
Potrivit datelor statistice, peste 42% dintre întreprinderile mici sunt considerate riscante de bănci, urmare de microîntreprinderi, cu un procent de 30%.
Finanțarea costă dublu față de acum 2 ani
Pentru o firmă românească, costurile de finanțare au crescut exponențial în ultimii ani. Dacă în 2021-2022, companiile accesau credite cu dobânzi de circa 4%, în prezent se împrumută la o dobândă dublă, de 8-9%.
„Creșterea costurilor de finanțare se reflectă direct în competitivitatea firmelor românești. Împrumuturile scumpe, costurile mari cu energia, gazele și forța de muncă au dus ca multe dintre produsele românești să ajungă mai scumpe decât cele din import, iar efectele se resimt din plin în economie. Producția industrială scade de câteva luni încoace, exporturile ridică tot mai multe semne de întrebare, iar perspectivele nu arată deloc bine”, arată analiza Sierra Quadrant.
În 2021, BNR avea o dobândă cheie de 1,75%. În prezent, ea se situează la 7%, iar perspectivele reducerii acesteia par să se îndepărteze pe măsură ce inflația continuă să se afle la un nivel ridicat. Avem, în ianuarie, cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
Banca Națională afirma, în ultimul său raport privind riscurile sistemice, că „Pe fondul perspectivelor economice în deteriorare, recesiunea rămâne încă un scenariu plauzibil. Riscul ca prețurile la energie să întrerupă traiectoria descendentă a inflației de bază nu poate fi exclus, materializarea acestuia depinzând în mare măsură de condițiile meteorologice pe timpul iernii, precum și de evoluțiile economice și politice globale. În plus, o intensificare a riscului geopolitic poate avea loc pe fondul incertitudinii în ceea ce privește conflictul recent din Orientul Mijlociu, al persistenței războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și al tensiunilor continue între Statele Unite și China’”.
Restructurarea, cuvântul la ordinea zilei
În fața riscurilor economice din ce în ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.) la restucturarea portofoliului de servicii/produse.
Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanțurile economice, cert este că multe dintre companii vor ajunge, din păcate, la fundul sacului.
Asta mai cu seamă că nu este exclus ca inflația să continue să se afle la un nivel ridicat, pe fondul efectelor generate de creșterea taxelor.
Primele semnale de alarmă au apărut deja în sectoarele cele mai dinamice ale economiei, de la comerț la zona imobiliară.
Problemele raportate de firme precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express vin să confirme fragilitatea mediului de afaceri.